Linkuri accesibilitate

Primul termen în dosarul Revoluției. 5000 de persoane au fost citate, Înalta Curte și-a modificat programul cu publicul


Fostul președinte Ion Iliescu

Un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție va analiza cererile care au fost depuse de inculpați, de părțile civile și de Asociația 21 Decembrie 1989, precum și excepțiile ridicate de acestea în dosarul în care fostul președinte Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Rus Iosif, fost șef al Aviației Militare, sunt acuzați de crime împotriva umanității.

UPDATE:

  • Procesul Revoluției a fost amânat până anul viitor, următorul termen este programat pentru 21 februarie 2020. Înalta Curte a ținut cont de cererile de amânare pentru sudierea dosarului și a dispus cereri pentru avocați din oficiu la Baroul București.
  • Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş, a declarat vineri, la ÎCCJ, că dosarul Revoluţiei "a fost făcut prost" și că va cere restituirea la Parchet pentru refacerea urmăririi penale.
  • "Dosarul este prost făcut din punct de vedere procedural şi aş vrea să aduc un singur argument. Au fost trei procurori care au lucrat în acest caz, dar doi au refuzat sa semneze rechizitoriul. De ce? (…) Am depus cereri şi excepţii. Decât sa o lungească avocaţii lui Iliescu şi Gelu Voican, care vor specula şi ultima chichiţă, mai bine se reîntoarce dosarul la Parchet. Am cerut restituirea pe doua-trei chestiuni bine întemeiate", a declarat Mărieş, citat de Agerpres.
  • Avocatul lui Ion Iliescu a spus că fostul președinte nu este obligat să vină în instanţă pentru procedura din camera preliminară.

Dezbaterile de vineri au loc în cameră preliminară, iar accesul persoanelor interesate este permis de la ora 7.30. Înalta Curte a comunicat, de altfel, că și-a modificat programul de lucru pentru vineri, arhivele secţiilor I și a II-a civile şi Arhiva Completurilor de 5 judecători fiind închise « în vederea asigurării desfăşurării activităţii în bune condiţii şi păstrării ordinii ».

În dosarul Revoluției au fost emise citații pentru aproximativ 5.000 de persoane.

Dosarul revoluției a fost trimis în instanță în luna aprilie 2019 de fostul procuror general Augustin Lazăr.

”Este un moment important pentru istorie. Oameni de cultură, politicieni, cercetători au exprimat de-a lungul timpului diverse teorii în legătură cu momentul decembrie 1989. Azi juriștii încheie această provocare, prezentând adevărul judiciar, ca parte a unei investigații complexe, care a pornit de la ideea că responsabilitatea pentru victimele revoluției nu este instituțională, ci este directă, individuală”, declara Augustin Lazăr.

Cu acea ocazie, fostul procuror general și-a cerut scuze în numele Parchetului General pentru faptul că rezolvarea acestui dosar a durat 30 de ani. ”Soluția emisă e o dovadă de respect pentru memoria eroilor din decembrie 1989”, declara Lazăr.

Rechizitoriul însumează 3330 de volume, dintre care 2030 de volume au fost instrumentate după 13 iunie 2016, și, pe baza acestora, cei trei inculpaţi trimiși în judecată sunt Ion Iliescu Ion, fost preşedinte, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru al Guvernului României şi generalul (rtr.) Rus Iosif, fost şef al Aviaţiei Militare, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.

Cum a scăpat Petre Roman de dosarul Revoluției

Acțiunea penală în cazul lui Petre Roman și Victor Brateș a fost clasată, împotriva lor nemaifiind formulate acuzații în dosarul Revoluției, pentru că procurorii militari nu au avut suficiente probe pentru a dovedi crime împotriva umanității, singura infracțiune imprescriptibilă după 30 de ani.

Ulterior, în luna octombrie, Parchetul General a anunțat că a infirmat, ca ”nelegale și netemeinice”, soluțiile de clasare date de procurorii militari în dosarul Revoluției și a cerut redeschiderea urmăririi penale. Astfel, Parchetul General a constatat că procurorii militari „nu au respectat dispozițiile ordonanțelor și ale judecătorilor, deoarece nu s-au efectuat actele de urmărire penală care să stabilească corect situația de fapt cu privire la evenimentele ce fac obiectul dosarului intitulat generic Revoluția română din decembrie 1989”, conform unui comunicat de presă.

După o lună, pe 28 noiembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea de redeschidere a urmăririi penale faţă de Petre Roman în dosarul Revoluţiei.

„Menţine soluţiile de clasare dispuse la punctul 2 al Rechizitoriului 11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie faţă de Roman Petre (fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi prim-ministru al Guvernului României) şi Teodor Brateş (fost redactor-şef la Televiziunea Română) cu privire la infracţiunile contra umanităţii (…) din Codul penal, precum şi soluţia de clasare cu privire la infracţiunile de omor, prevăzută de art. 188 din Codul penal, omor calificat, prevăzută de art. 189 lit. a) şi f) din Codul penal, genocid, prevăzută de art. 438 alin. 1 lit. a) şi b) şi alin. 2 din Codul penal, infracţiuni contra operaţiunilor umanitare şi emblemelor, prevăzută de art. 442 alin. 1 lit. b) din Codul penal şi utilizarea de metode interzise în operaţiunile de luptă, prevăzută de art. 443 alin. 1 lit. b) şi c) din Codul penal şi art. 445 din Codul penal. Definitivă”, notează Agerpres.

Constatările procurorilor în dosarul Revoluției

La 8 aprilie 2019, odată cu trimiterea dosarului în instanță, Parchetul General a transmis un comunicat de presă detaliat cu concluziile anchetei:

  • În urma cercetărilor și probatoriului administrat s-a constatat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.
  • Ancheta a relevat că pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N. Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare.
  • Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale M.Ap.N. (persoanele care au îndeplinit funcţia de ministru al apărării, şefii direcţiilor militare şi şeful aviaţiei militare) ar fi declanşat şi coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înţelegeri cu noua forţă politică a ţării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părţi, pentru factorii de decizie ai M.Ap.N. a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai C.F.S.N. a însemnat garantarea preluării puterii politice, menţinerea la putere, dar şi legitimarea în faţa poporului român.
  • Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.
  • Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).
  • Totodată, ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
  • Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor.
  • Totodată, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.
  • Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României.

Facebook Forum

Ultima săptămână la Primărie a celui mai longeviv edil din România
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:47 0:00
XS
SM
MD
LG