Linkuri accesibilitate

Dezastrul din secțiile ATI: fără grupuri de igienizare sau sisteme de prevenție a infecțiilor nosocomiale


Secția de Terapie Intensivă a Spitalului „Marius Nasta” din Capitală. Inquam Photos / Octav Ganea

Finalul de mandat al ministrului Ioana Mihăilă scoate la iveală probleme mari în secțiile de terapie intensivă din spitalele de stat și private. Lipsa autorizației de funcționare, aparatură și personal insuficient sunt printre problemele constatate de un control realizat la finalul lui 2020.

307 secții de terapie intensivă din întreaga țară, din spitale de stat și private, au fost verificate în amănunt, atât în ceea ce privește personalul, cât și dotările sau autorizațiile. Problemele constatate sunt cu atât mai grave cu cât secțiile de terapie sunt considerate unele dintre cele mai bine dotate. Ele primesc bani și prin intermediul unui program național administrat de Societatea de Terapie Intensivă.

Personal insuficient pentru acoperirea gărzilor

Legislația arată că, pentru o asigurare completă și corectă a secțiilor ATI, în cadrul acestora este nevoie de medici, asistente, personal auxiliar sanitar și alte categorii de personal autorizat. Controlul ministerului a arătat că, în cele 307 unități sanitare controlate, în cadrul secțiilor sau compartimentelor ATI, erau angajați 1549 medici ATI (11%), 7432 asistenti medicali (55%), 3086 infirmiere (23%), 518 brancardieri (4%), 693 îngrijitoare (5%), 82,5 psihologi (0,6%), 243 persoane din alte categorii (inginer aparatură medicală, statistician medical).

Problema personalului medical este una serioasa si cred ca mai ales in orașele mici. Sunt multe spitale care nu pot asigura linie de gardă le terapie intensivă.
Oana Gheorghiu, fondatoarea asociației Dăruiește Viața

Pentru asigurarea gărzilor, în secțiile ATI este nevoie de câte doi medici pe linia de gardă - un medic pentru asigurarea asistenței medicale la paturi și un medic pentru asigurarea activității de anestezie. Controlul a scos la iveală că doar 40% dintre secțile ATI reușesc să respecte normativul.

Din punctul meu de vedere, un sistem sanitar nu poate funcționa cu secții unde nu există permanență. Un pacient grav are nevoie de supraveghere permanentă. E de neconceput ca un spital să poată interna un pacient de terapie intensivă care ulterior nu poate fi supravegheat. Eu consider că acele secții unde nu poți asigura permanența trebuie închise pentru că funcționarea secțiilor fără permanență înseamnă că acei pacienți sunt predispuși riscului de a păți orice, a declarat pentru Europa Liberă, dr. Radu Țincu medic ATI la Spitalul Floreasca din Capitală.

Probleme de construcție a secțiilor de terapie intensivă și condiții de funcționare

O problemă pregnantă a secțiilor de terapie intensivă din România este legată de modul în care acestea sunt construite. Oana Gheorghiu este specialist în politici publice de sănătate și una dintre fondatoarele ONG-ului care construiește primului spital de oncologie și radioterapie pediatrică din România. Ea spune că, dintre datele prezentate de ministerul Sănătății, cele mai îngrijorătoare sunt cele legate de dotarea secțiilor de terapie intensivă cu sistem de ventilație mecanică prin exhaustare.

Romania Oana Gheorghiu, fondatoare „Dăruiește Viața”
Romania Oana Gheorghiu, fondatoare „Dăruiește Viața”

Cel mai grav este că doar 71% sunt dotate ceea ce asigură controlul infecțiilor nosocomiale. În secțiile în care nu există sisteme de ventilație prin exhaustare este foarte greu să faci prevenție pentru nosocomiale și acolo apar probleme”, a declarat Oana Gheorghiu pentru Europa Liberă

Controlul a constatat și alte probleme legate de organizarea secțiilor.

  • Nu se asigură suprafața suficientă funcționării în 82% din unitățile sanitare;
  • Nu se asigură distanțele între paturi (de 2, 5 m) la 70% din situații;
  • La 22% nu există post de supraveghere/monitorizare;
  • În 28% dintre unitățile controlate nu există rezervor de apă pentru incendii;
  • 20% nu dețin post supraveghere a pacienților (directă sau monitorizată);
  • 22% din sectiile ATI nu au grup de igienizare;
  • 46% nu dețin cameră lucru asistente, cuplată cu stația centrală de monitorizare, după cum urmează;
  • 32% nu au cabinet medici ATI cu grup sanitar;
  • 32% nu au depozit aparatură și instrumentar;
  • 36% nu dețin depozit farmaceutic;
  • 45% nu dețin laborator pentru determinări de urgență;
  • 16% nu dețin boxă lenjerie curată;
  • 21% nu dețin spațiu sanitar pentru prelucrare și igienizare;
  • 36% nu dețin vestiar filtru pentru personalul medical.

Din păcate, controalele din ultimii 30 de ani nu au făcut altceva decât să constate niște deficiențe pe care nu le-au corectat și pentru care nu s-au elaborat politici de sănătate publică. În multe dintre aceste zone unde s-au constat deficiențe nici nu e pusibil să fie implementate, pentru că acele clădiri-spital construite în anii 50-60 e imposibil să implementezi astfel de sisteme”, a precizat Radu Țincu

Medicul de terapie intensivă crede că singura soluție pentru rezolvarea problemei este construirea de spitale noi care să corespundă normelor actuale.

Dotarea cu aparatură medicală, precară

Nici în ceea ce privește dotarea cu aparatura de bază din secțiile ATI situația nu este mai bună. De exemplu, în ceea ce privește dotarea cu monitoare de înaltă performanță, inspectorii au ajuns la concluzia că în 60% dintre secțiile/compartimentele ATI nu se asigură EEG presiune intracraniană, la 47% dintre aceste structuri nu există pompe de nutriție (nutripompe), la 13% nu sunt prevăzute infuzomate (pompe de perfuzie), iar la 10% lipsesc aparatele de ventilație mecanică.

Alte carențe ale secțiilor controlate sunt:

  • 14% nu dispun în mod corespunzator de aparat EKG portabil;
  • 11% nu dispun de defibrilator cu PACEMAKER extern;
  • 62% nu erau dotate cu 2 aparate mobile epurare extrarenală la 6-12 paturi ATI;
  • 41% nu aveau în dotare un sistem de încălzire a lichidelor perfuzabile;
  • 11% nu aveau în dotare monitor de transport;
  • 25% erau necorespunzatoare, la sistemul de intubație necesar la 6-12 paturi ATI;
  • 36% nu dispun în mod corespunzator de 1 ecograf multifuncțional la 6-12 paturi ATI;
  • 64% nu dispun de 2 fibrobronhoscoape la 6-12 paturi;
  • 66% nu sunt dotate în mod corespunzator cu aparat pentru realizarea hipotermiei la 6-12 paturi ATI;
  • 58% nu sunt dotate cu aparat pentru măsurarea coagulării necesar la 6-12 paturi;

Ce facem cu valul patru la ușă

Secțiile de terapie intensivă au fost cele mai solicitate în toate cele trei valuri precedente ale virusului SarsCov2. Doctorul Radu Țincu spune că pandemia a forțat autoritățile să facă achiziții pentru dotarea lor, dar că orice forțare de creștere a capacității de terapie în buza valului patru va fi artificială și va face mai mult rău.

dr. Radu Tincu, medic ATI Spitalul Floreasca
dr. Radu Tincu, medic ATI Spitalul Floreasca

Creșterea capacității în mod real înseamnă să cumperi mai multe aparate de terapie intensivă pe care nu ai unde să le pui pentru că spitalele sunt și așa supraaglomerate și, pe de altă parte, nu există nici posibilitatea de a asigura personalul medical care să gestioneze noile aparate. Cred că singura soluție în criză sanitară este să redistribui capacitatea de terapie intensivă între sectorul non-covid și cel covid”, a mai precizat Radu Țincu pentru Europa Liberă

Medicul spune că asta va însemna însă văduvirea altor sectoare medicale de specialiști de terapie intensivă.

Secțiile de ATI, printre cele mai bine dotate din țară

Terapia Intensivă din România a beneficiat de finanțări de la Societatea de Terapie Intensivă care a luptat și a obținut un program național de finanțare. Secțiile ATI au beneficiat de fonduri. Ne dăm seama cum arată de fapt lucrurile în tot sistemul medical”, a concluzionat Oana Gheorghiu pentru Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG