Karim Khan a cerut, de asemenea, arestarea liderilor Hamas Ismail Haniyeh, Mohammed al-Masri și a ministrului israelian al apărării Yoav Gallant.
Procurorul CPI Karim Khan, care este consilierul regelui britanic, scrie în declarația sa că „Israelul a privat în mod intenționat și sistematic populația civilă din toate părțile Gaza de obiecte indispensabile supraviețuirii umane”.
Crimele de război despre care Khan spune că le-a comis Hamas includ: exterminarea, crima, luarea de ostatici, violul și tortura.
Khan i-a acuzat și pe unii și pe alții de crime de război și de crime împotriva umanității.
Un complet preliminar de judecători ai ICC urmează să stabilească dacă probele sunt suficiente pentru a emite mandate de arestare.
CPI, cu sediul la Haga în Țările de Jos, a investigat acțiunile Israelului în Cisiordania și Gaza ocupate în ultimii trei ani - și, de asemenea, acțiunile Hamas din 7 octombrie. Israelul nu este membru al curții și nu își recunoaște jurisdicția, dar teritoriile palestiniene au fost admise ca stat membru în 2015.
Perioada de timp în care pot fi emise mandatele poate varia, cu săptămâni și chiar luni care pot trece de la momentul în care procurorul CPI solicită un mandat de arestare și judecătorii se pronunță asupra acestuia.
Khan a spus că în cazul liderilor Hamas, presupusele crime încep „cel puțin de la 7 octombrie 2023”, iar în cazul liderilor israelieni „din cel puțin 8 octombrie 2023”.
Ministrul de externe al Israelului a numit decizia lui Khan o „rușine istorică”, iar un înalt ogicial al Hamas a spus că CPI pune pe picior de egalitate „victima cu călăul”.
Israel Katz a spus că va înființa o comisie care va lupta împotriva deciziei CPI, despre care el spune că are scopul de a lega Israelul cu mâinile la spate și că-i refuză dreptul la autoapărare. El a spus că decizia procurorului șef este un „atac frontal neîngrădit” asupra victimelor atacurilor din 7 octombrie și o „o rușine istorică care va fi amintită pentru totdeauna”. „Nici o putere în lume” nu va împiedica Israelul să-i aducă pe ostatici acasă și să doboare Hamasul”, a mai spus el.
Ministrul israelian a spus că va avea discuții cu omologii săi din întreaga lume pentru a se asigura că se vor opune deciziei procurorului.
Ministrul israelian al cabinetului de război Benny Gantz, de altfel un rival politic al lui Benjamin Netanyahu, a denunţat decizia procurorului CPI de a solicita un mandat de arestare pentru premier. „A face paralele între liderii unei țări democratice hotărâți să se apere de teroarea disprețuitoare și liderii unei organizații teroriste însetate de sânge este o denaturare profundă a justiției și un faliment moral flagrant”, a spus el.
Liderul opoziției Yair Lapid a condamnat anunțul, despre care a spus că „este de neiertat. Avem și gestionăm un război drept și trebuie să fie clar că nu vom rămâne tăcuți din cauza lui", a spus el.
Ce spune Khan despre Netanyahu și Gallant
În declarația sa care privește partea israeliană, procurorul CPI Karim Khan a pus accent pe foamete ca armă de război și țintirea deliberată a populației civile, despre care consideră că sunt cele mai convingătoare dovezi împotriva lui Netanyahu și Gallant.
- „Biroul meu susține că dovezile pe care le-am colectat, inclusiv interviuri cu supraviețuitori și martori oculari, materiale video, foto și audio autentificate, imagini prin satelit și declarații de la presupusul grup de făptuitori, arată că Israelul a deposedat în mod intenționat și sistematic populația civilă din Gaza de cele indispensabile supraviețuirii umane”.
- „Acest lucru s-a produs prin impunerea unui asediu total asupra Gazei, care a implicat închiderea completă a celor trei puncte de trecere a frontierei, Rafah, Kerem Shalom și Erez, de la 8 octombrie 2023 pentru perioade prelungite și apoi prin restricționarea arbitrară a transferului de provizii esențiale – inclusiv alimente și medicină – prin punctele de trecere a frontierei.
- După ce au fost redeschise, asediul a inclus și întreruperea conductelor de apă transfrontaliere din Israel până în Gaza – principala sursă de apă curată a locuitorilor din Gaza – pentru o perioadă prelungită, începând cu 9 octombrie 2023, și întreruperea și împiedicarea energiei electrice de pe 8 octombrie 2023 până astăzi”.
- „Israelul, ca toate statele, are dreptul de a lua măsuri pentru a-și apăra populația. Acest drept, totuși, nu absolvă Israelul sau niciun stat de obligația sa de a respecta dreptul internațional umanitar. În ciuda oricăror obiective militare pe care le-ar putea avea, Israelul a ales să le realizeze în Gaza – și anume, provocarea intenționată a morții, înfometarea, suferințele mari și rănirea gravă a corpului sau a sănătății populației civile – acestea sunt criminale.”
Ce spune procurorul general al CPI despre al-Masri și Haniyeh
În ceea ce privrește responsabilitatea Hamas, așa cum era de așteptat, mandatele pentru cei trei lideri de rang înalt se concentrează pe atacurile din 7 octombrie. Khan trebuie să convingă acum un complet de judecători preliminari că pragul probatoriu pentru emiterea rechizitoriilor a fost îndeplinit.
- „În opinia biroului meu, acești indivizi au planificat și au instigat săvârșirea de crime la 7 octombrie 2023 și și-au recunoscut, prin propriile lor acțiuni, inclusiv vizite personale la ostatici, la scurt timp după răpirea lor, responsabilitatea lor pentru aceste crime”.
- „În timpul propriei vizite la Kibbutz Be'eri și Kibbutz Kfar Aza, precum și la locul Festivalului de Muzică Supernova din Re'im, am văzut scenele devastatoare ale acestor atacuri și impactul profund al crimelor inadmisibile acuzate în aplicații. Vorbind cu supraviețuitorii, am auzit cum dragostea din cadrul unei familii, cele mai profunde legături dintre un părinte și un copil, au fost contorsionate pentru a provoca o durere insondabilă prin cruzime calculată și insensibilitate extremă.
- „De asemenea, biroul meu susține că există motive rezonabile pentru a crede că ostaticii luați din Israel au fost ținuți în condiții inumane și că unii au fost supuși violenței sexuale, inclusiv viol, în timp ce erau ținuți în captivitate. Am ajuns la această concluzie pe baza unor motive medicale. înregistrări, probe video și documentare contemporane și interviuri cu victime și supraviețuitori”.
Ce urmează și care sunt consecințele dacă mandatele vor fi emise
Un complet de judecători de la CPI va analiza acum dacă vor fi emise mandatele de arestare cerute de Khan.
Statele care au aderat la statutul CPI ar fi apoi obligate să-i aresteze pe cei pe numele cărora au fost emise. Printre cei 124 de semnatari ai statutului nu se află Rusia, China și SUA și nici Israelul. Cu toate acestea, CPI a hotărât că are autoritatea legală de a urmări actele criminale din război, pentru că palestinienii sunt semnatari.
Dacă judecătorii CPI vor emite mandatele de arestare, ar însemna că șeful guvernului israelian, Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv prim-ministru al acestuia, nu ar putea să-și viziteze aliații occidentali fără a risca arestarea. Singura excepție, importantă pentru el, ar fi Statele Unite.
Același lucru i s-ar aplica și lui Yoav Gallant, ministrul apărării al Israelului. Cuvintele pe care le-a folosit când a anunțat că Israelul va asedia Gaza au fost citate frecvent de criticii comportamentului Israelului.
La două zile după atacurile Hamas din 7 octombrie, Gallant a spus: „Am ordonat un asediu complet asupra Fâșiei Gaza. Nu va exista electricitate, mâncare, combustibil, totul este închis. Ne luptăm cu animalele umane și acționăm în consecință."
Doi dintre liderii Hamas acuzați - Yahya Sinwar, șeful Hamas în Gaza și Mohammed Deif, (denumit de ICC Mohammed al-Masri), comandantul aripii militare Hamas, Brigăzile Qassam - se crede că se ascund undeva în Gaza.
Israelul a încercat să-i omoare în ultimele șapte luni, așa că un mandat de arestare nu adaugă prea mult la presiunile asupra lor. Dar celălalt lider Hamas care se confruntă cu un mandat este Ismail Haniyeh, șeful biroului politic Hamas.
Călătorește des în regiune și are întâlniri cu înalți lideri arabi și iranieni. Haniyeh are sediul în Qatar, care, la fel ca Israelul, nu a semnat Statutul de la Roma, tratatul prin care a fost înființat CPI.
Reacții internaționale
Premierul ceh Petr Fiala numește decizia procurorului Karim Khan „îngrozitoare și complet inacceptabilă”.
„Nu trebuie să uităm că Hamas a atacat Israelul în octombrie și a ucis, rănit și răpit mii de oameni nevinovați. Acest atac terorist complet neprovocat a dus la actualul război din Gaza și la suferința civililor din Gaza, Israel și Liban", a scris el pe X, fosta rețea Twitter.
Ministrul belgian de externe Hadja Lahbib salută demersul și anunță că sprijină CPI. „Infracțiunile comise în Gaza trebuie urmărite penal la cel mai înalt nivel, indiferent de autori. Solicitarea depusă de procurorul instanței, Karim Khan, pentru mandate de arestare atât împotriva oficialilor Hamas, cât și împotriva oficialilor israelieni este un pas important în investigarea situației din Palestina.”
Curtea Penală Internațională este o instanță globală permanentă, formată în 2002, care are puterea de a urmări persoane și lideri pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război.
Instanța nu are competență retroactivă, se poate ocupa doar de infracțiunile comise după 1 iulie 2002, când a intrat în vigoare Statutul de la Roma, care a creat instanța, ratificat de 124 de țări. Israelul și SUA nu au ratificat statutul cu valoare de tratat.
Instanța nu are forță de poliție proprie pentru a urmări și aresta suspecții. Se bazează pe serviciile naționale de poliție pentru a face arestări și a solicita transferul acestora la Haga.
Avocatul britanic Karim Khan a devenit procuror șef al CPI în 2021.
