Proiectul a fost publicat pe 11 august. Cei interesați au doar 10 zile la dispoziție pentru a trimite propuneri sau sugestii privind cheltuirea a 15% din bugetul României. Criticile nu au întârziat să apară, documentul fiind catalogat de societatea civilă drept PNDL 3(Programul Național de Dezvoltare Locală). Primele două etape ale PNDL au fost gândite și implementate de fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, pe vremea când era ministru al Dezvoltării Regionale.
A treia etapă a PNDL, redenumită „Anghel Saligny”, presupune cheltuirea a 10 miliarde de euro, adică 15 la sută din bugetul de stat al României. Organizația Expert Forum atrage atenția că oficialii propun demararea proiectului în condițiile în care jumătate din cele 12.000 de programe de investiții aprobate în timpul PNDL 1 și PNDL 2 nu sunt finalizate.
Problemele nu se opresc aici. Nu există o numerotare unică a acestor proiecte, raportările sunt trimise prin fax evidența lor va fi ținută manual, pe hârtie, de câțiva funcționari din cadrul ministerului Dezvoltării. Nimeni nu va ști situația la zi a lucrărilor și ministerul nu va avea o evidență a firmelor contractoare. „Nu avem, în acest moment, prea multe date despre modul de implementare. În proiectul de ordonanță, se spune doar suma disponibilă, urmând ca toate detaliile să fie trecute în normele de implementare, lucru care nu este în regulă din punctul nostru de vedere. Toate criticile Curții de Conturi, din rapoartele din 2018 și 2019, se pot aplica și proiectului de ordonanță pentru programul Saligny. Ordonanța de urgență din 2013 pentru crearea PNDL1 a fost aprobată prin lege de Parlament abia în 2015. Doi ani, au cheltuit banii fără bază legală. Nu negăm importanța acestui proiect, dar el copiază toate greșelile PNDL ”, a declarat pentru Europa Liberă Septimius Pârvu, specialist în politici publice și bună guvernare în cadrul asociației Expert Forum.
Criticile Curții de Conturi
Potrivit Raportului Curții de Conturi pe 2018, „lipsa unor minime măsuri împotriva reprezentanților UAT(unități administrativ-teritoriale) care, pe propria răspundere, solicită în mod eronat decontarea unor fonduri din PNDL, poate conduce la proliferarea indisciplinei în derularea programului, existând riscul ca multe UAT să solicite anticipat achitarea unor lucrări care la momentul respectiv nu erau executate”.
Același raport întărește opinia experților în finanțe publice „având în vedere prevederile legale și resursele alocate, responsabilitățile MDRAP pe linia controlului derulării proiectelor PNDL sunt extrem de greu de realizat, practic, în contextul creșterii exponențiale a numărului de proiecte, atribuțiile MDRAP de monitorizare și control se limitează, în cele mai dese cazuri, la activități de monitorizare a plăților.”
Propunerea pe care Curtea de Conturi o vedea ca eficientă viza îmbunătățirea mecanismelor de control, spre exemplu, prin crearea unei structuri specializate pentru controlul obiectivelor de investiții din cadrul programelor finanțate de MDRAP.
Controale inexistente
Proiectul noului act normativ prevede ca verificarea lucrărilor finanțate de stat să se facă prin intermediul specialiștilor de la Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC). „Ar trebui o discuție despre capacitatea ministerului Dezvoltării de a implementa acest proiect. Controalele sunt minimale, personalul ISC este insuficient, nu există o bază de date cu stadiul și natura investițiilor, documentele se trimit scanate la minister. Cu toate aceste neajunsuri, discuțiile despre program au loc în mijlocul lunii august, când oamenii sunt plecați în concedii. Altfel spus, acest proiect de OUG nu descrie un program de investiții pe bune”, mai crede Septimius Pîrvu de la Expert Forum.
Potrivit datelor oficiale ale ministerului Dezvoltării, „PNDL reprezintă sursa principală de finanţare pentru infrastructura locală şi are la bază principiul conform căruia, în fiecare localitate din țară, trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice, în domeniile: sănătate, educație, apă – canalizare, energie termică și electrică, inclusiv iluminat public, transport/drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport”. Cu toate acestea, Primăria Sectorului 3 București, una dintre cele mai bogate primării din țară, a primit de la bugetul de stat, în perioada 2017-2020, aproape 90 milioane de lei pentru modernizarea a 30 de grădinițe din Capitală.
Bani căzuți din cer
O altă anomalie a proiectului de OUG este că, deși își propune să cheltuie 50 miliarde de lei, susține, în nota de fundamentare, în capitolul „impactul financiar asupra bugetului de stat consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)” că „nu este cazul”.
În aceste condiții, Expert Forum are câteva recomandări minimale înainte ca guvernul să adopte OUG -ul:
- Publicarea listelor de proiecte depuse,
- Publicarea listelor de proiecte aprobate cu numerotare unică (pentru a permite urmărirea) și cu punctajele obținute la evaluare,
- Renunțarea la proiecte vechi, la care nu s-a început implementarea de mai mulți ani sau la care implementarea este în faze incipiente.
Sursa corupției și a lucrărilor de mântuială
Programele PNDL 1 și 2 au fost, de-a lungul timpului, ținta a numeroase critici, după ce fondurile de la stat au fost distribuite discreționar de către guvernanți. Fără un control adecvat a finanțărilor și fără birocrația specifică accesării fondurilor europene, PNDL au fost sursă constantă de nereguli, unele dintre ele de natură penală. Cel mai cunoscut caz este al preotului Iscru. În septembrie 2019, Agenția Națională de Integritate (ANI) a sesizat DNA în legătură cu posibilele infracțiuni săvârșite de preotul Mădălin Iscru, fost consilier personal la cabinetul secretarului de stat din cadrul MDRAP, Adrian Ionuț Gâdea, în perioada 1 august – 1 octombrie 2018. Firma preotului a obținut, potrivit unui reportaj realizat de Recorder.ro, peste 100 de contracte finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), în mai multe județe. ANI spune că există indicii care arată că Mădălin Adrian Iscru s-a folosit, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității și ar fi semnat declarații false. Astfel, „la patru zile după încetarea funcției de consilier, S.C. Hercinic S.R.L. încheie contracte prin PNDL cu mai multe unități administrativ-teritoriale. În perioada 05 octombrie – 28 decembrie 2018, S.C. Hercinic S.R.L. a încheiat 53 de contracte cu 9 unități administrativ-teritoriale, în valoare de aproximativ 13.479.950 lei, finanțate prin PNDL. De asemenea, Iscru Mădălin a deținut în perioada 03 decembrie 2018 – 04 ianuarie 2019 și calitatea de consilier onorific al Ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice”.
