Programul de relansare economică de 100 miliarde euro a fost primit cu multe critici și puține aplauze, iar acelea mai mult de complezență- o ușurare că, în sfârșit, guvernul a pus pe masă ceva așteptat de mult timp. Calificativele merg de la ”ambițios” la ”absurd” și ”lipsit de măsuri pe termen scurt pentru mediul de afaceri”.
Dacă criticile venite din partea politicienilor pot fi citite în registru electoral, cele ale oamenilor de afaceri și economiștilor generează îngrijorare. La loc de frunte este reproșul că programul nu conține termene de implementare, fiind mai mult ”o viziune” și că sursele de finanțare sunt incerte. Economiștii consultați de Europa liberă spun că programul poate fi fezabil doar dacă vor fi absorbite fondurile europene.
Presiunea termenelor de implementare: fiecare zi costă
Principalul reproș este că programul nu prevede măsuri imediate de sprijin, cele de care e nevoie ca de aer în contextul crizei economice generate de pandemia de coronavirus. Pachetul legislativ prin care să poată fi puse în aplicare măsurile pe termen scurt va fi prezentat de guvern în următoarele săptămâni, ceea ce mărește îngrijorarea.
Florin Jianu, președintele Consiliului pentru IMM-uri ( Întreprinderile Mici și Mijlocii) spune că deși programul conține ”principalele concepte solicitate de IMM-uri”, trebuie să cuprindă și ”obiective clare și bine definite”, mai important decât resursele ”fiind timpul de implementare”. Or, la acest capitol programul de relansare economică e destul de misterios. ”Din estimările noastre peste 100.000 de IMM-uri având nevoie de susţinere în diverse forme în acest moment. Orice zi de întârziere în implementarea acestui plan înseamnă încă o zi dramatică pentru IMM-uri", spune Jianu.
Cheia succesului: banii europeni
Pe de altă parte, prima parte a programului conține măsurile pentru IMM-uri, industria HoReca, programul de garanții, șomajul tehnic, măsuri active pentru stimularea angajării, care sunt finanțabile în bună măsură cu bani europeni. Progamul pe termen scurt nu vine cu mari noutăți față de ceea ce exista până acum, deși ar fi fost spațiu pentru mărirea garanțiilor pentru IMM-uri.
Ionut Dumitru, fost președinte al Consiliului fiscal, actual președinte al Reiffeisen Bank, spune pentru Europa liberă că planul nu răspunde nevoilor imediate ale mediului de afaceri și că miza sunt banii europeni.
”Mulți din mediul de afaceri se așteptau la măsuri cu efect imediat, am înțeles că vor veni în săptămânile următoare și cu un pachet legislativ necesar pentru a implementa acest plan. Însă de menționat este faptul că presiunea bugetară este una foarte mare. Spațiul bugetar este inexistent, am intrat în această criză cu cel mai mare deficit bugetar din Europa, 4,5% din PIB pe 2019. Așteptările mediului de afaceri sunt neacoperite financiar, iar mulți nu evaluează la adevărata dimeniune a aceastei constrângeri bugetare, cred că ne putem împrumuta foarte mult, ceea ce nu se poate, nu te poți finanța la deficite bugetare mari, de 7- 8%, nu ai spațiu de manevră aproape deloc. Miza pentru anul acesta este să putem atrage banii din aceste programe europene, dacă reușim să mobilizăm resursele la nivel european, evident că programul ar putea fi realist din perspectiva modului de implementare”.
Daniel Dăianu, actualul președinte al Consiliului fiscal, susține și el că programul va fi realizabil doar dacă rata de absorbție a banilor europeni va fi mare.
”Sunt 75 miliade de euro la care se adaugă banii din programarea financiară multianuală, 35-36.000 de miliarde de euro, una peste alta, două treimi din suta de miliarde a programului pot fi bani europeni. Daca ai o rată de absobție mare a banilor europeni, programul e realizabil, altfel nu. Rata de absorbție mare nu e simplă, ai nevoie de instituții, de oameni competenți și de o mult mai bună coordonare”, spune Daniel Dăianu pentru Europa liberă.
Economistul Aurelian Dochia susține că niciuna dintre soluțiile propuse de guvern nu va avea un efect pozitiv imediat asupra firmelor aflate în dificultate.”Planul guvernului nu oferă nimic precis și în detaliu pentru acest an. Cred că în acest moment guvernul nu are o soluție pentru susținerea masivă a mediului de afaceri. Prevăd ca la finalul lui 2020, criza în mediul de afaceri se va adânci, deoarece majoritatea firmelor mici nu mai au fondurile necesare desfăşurării activităţii, iar unele activităţi din domeniul HoReCa nu vor putea fi reluate nici măcar după ieşirea din starea de alertă", spus Aurelian Dochia, citat de bursa.ro.
Partidele joacă în registru electoral
Criticile cele mai ascuțite au venit din partea partidelor, vârf de lance fiind PSD, care a acuzat cabinetul Orban că i-a ”furat” ideile, și USR care spune că promisiunile din program pot fi îndeplinite doar prin ”magie”.
Marcel Ciolacu, liderul PSD, s-a arătat derajat că multe dintre investițiile propuse sunt ”preluări din programul de guvernare al PSD”. E vorba de autostrăzi- Sibiu-Pitești, Comarnic- Brașov-, de spitalele regionale sau de sistemul de irigații. Toate au figurat, e drept, în programul PSD din vremea lui Liviu Dragnea, fiind obiective de interes national, dar niciunul nu a fost pus în practică, cel mai bun exemplu fiind spitalele regionale, pentru construcția cărora se puteau accesa bani europeni. Așa încât preluarea lor în programul de relansare economică nu este surprinzătoare, România având nevoie și de autostrăzi, una dintre cerințele europene
Așa cum atrage atenția Dan Barna, liderul USR, problema este că deși ” dorințele de acolo sunt lucruri bune”, ”sunt generoase și consistente”, ele nu sunt și ”realizabile”. ”Nu lipsa banilor e problema, ci lipsa de voință politică”, a punctat Barna. Alți lideri ai USR au fost chiar mai tăioși, deputatul Cătălin Drulă a spus că sunt lucruri ”aruncate de-a valma”, ”un plan pompos, fără nimic concret” și că în loc de ”carioci colorate acum avem slide-uri PowerPoint”.
