Linkuri accesibilitate

De unde vrea Guvernul să dea bani pentru relansarea economică


Guvernul liberal a propus un plan de relansare economică de 160 de pagini.

Planul de Investiții și Relansare Economică, propus de Guvernul PNL, aduce un mod diferit de a creiona economia autohtonă, punând accentul pe investiții, și nu pe consum, așa cum a funcționat până acum.

Banii pentru investiții vin atât din bugetul național, cât și din fondurile europene. Analistul economic Adrian Bența ne-a explicat că, în această etapă, este bine că au fost stabilite niște obiective, însă ar fi fost nevoie și de niște date de finalizare mai clare.

Prin acest plan sunt propuse investiții publice în jur de 100 de miliarde de euro, atât din bugetul național, cât și din fonduri europene, rambursabile și nerambursabile. Schimbarea de paradigmă a modelului de creștere economică va fi favorizată și de influxul de fonduri europene în special în investiții productive și în capitalul uman, este menționat în documentul PNL.

De altfel, ministrul de Finanțe a spus recent că propunerea sa pentru creșterea pensiilor din septembrie este de doar 10% pentru a lăsa spațiu pentru o creștere a alocațiilor, dar și pentru investițiile atât de necesare pentru revenirea economică.

Analistul economic Adrian Bența a explicat, pentru Europa Liberă, că, marele dezavantaj al programului propus este lipsa unor date concrete privind finalizarea marilor proiecte.

Dacă ar fi să dăm o notă acestui program de relansare economică, i-aș da un 10, ca început de discuție, pentru că principala sursă de relansare economică sunt investițiile publice. Apoi, aș mai spune că e bine că am reușit să stabilim niște proiecte și cât de cât niște valori de investiții. Dar de aici încolo aș spune că începe să semene cu planurile de investiții ale fostului Guvern, când pictam pe tablă kilometri de autostrăzi, care nu s-au materializat”, a argumentat analistul economic Adrian Bența, punctând că rămâne sceptic cu privire la punerea în aplicare și finalizarea programelor mari de investiții.

Întinse pe o perioadă de zece ani, între 2020-2030, investițiile ar merge în transporturi, infrastructura rutieră, agricultură, sănătate sau educație, IMM-urile ar continua să fie sprijinite, s-ar oferi garanții de stat pentru creditarea companiilor mari, s-ar crea Banca Națională de Dezvoltare, după modelul altor bănci de dezvoltare din UE, dar și Fondul Român de Investiții, pentru finanțarea unor investiții în domenii considerate strategice.

Din rândul proiectelor mari, cele mai multe fonduri ar merge în infrastructura de transport – cei 407 kilometri reprezentând lucrări nefinalizate, la care se adaugă aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres și investiții în 3.000 de km de cale ferată, cu un cost cumulat de peste 53 de miliarde de euro.

Apoi, în domeniul energetic, pentru reformarea întregului lanț tehnologic, ar fi nevoie de investiții în Sistemul Energetic Național, în următorii cinci ani, de aproape 12,5 miliarde de euro.

Construirea celor trei spitale regionale (Iași, Cluj, Craiova) pentru care recent au fost semnate contractele, au o valoare de 1,64 de miliarde de euro, iar Guvernul promite, pe termen mediu și lung, construirea, modernizarea și reabilitarea a 25 de spitale județene și 110 spitale orășenești cu o alocare bugetară de 17,5 miliarde de lei (circa 3,6 miliarde de euro) în perioada 2021 – 2027.

Modernizarea și reabilitarea a 2.488 de unități școlare, construcția a 346 de grădinițe, 40 de campusuri școlare, construirea a 30 de cămine studențești și reabilitarea a 8 centre universitare, ar presupune costuri totale de 14 miliarde de lei, circa 3 miliarde de euro.

Nici agricultura nu este uitată, costurile refacerii sistemului de irigații ar însemna 3,4 miliarde de euro, la care se mai adaugă alte 1,6 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii de desecare-drenaj și lucrări de combatere a eroziunii solului.

Pe de altă parte, planul de relansare economică mai presupune și măsuri pe termen relativ scurt pentru ajutorarea mediului de afaceri, în special IMM-uri.

Schema este în valoare de 100 milioane de euro: 85 milioane de euro din fonduri europene nerambursabile și 15 milioane de euro cofinanțare de la bugetul statului, potrivit planului de relansare. De exemplu, în această schemă sunt prevăzute 50.000 de granturi în valoare de 2.000 de euro per SRL fără salariați, indiferent de domeniu.

De asemenea, companiile din HoReCa, turism, transporturi, evenimente vor beneficia de granturi cu o valoare maximă de 125.000 de euro pentru capitalul de lucru. Bugetul total pentru acest program este de 350 de milioane de euro, din fonduri externe nerambursabile, cofinanțare de la buget și o parte reprezentând coparticiparea proprie de la beneficiar.

Alte 550 de milioane de euro vor fi alocate pentru investiții și reconversia economică a IMM-urilor din domenii precum industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcții, transport, turism, confecții.

Sunt prevăzute în plan și măsuri pentru susținerea forței de muncă, care vor fi finanțate din fonduri europene nerambursabile (POCU), programul SURE al Comisiei Europene și din bugetul de stat/bugetul asigurărilor sociale. Acestea cuprind măsuri care variază de la stimularea companiilor pentru angajarea tinerilor, a persoanelor de peste 50 de ani care au rămas fără un loc de muncă în timpul pandemiei, a românilor care s-au întors din străinătate sau acordarea de stimulente în valoare de 500 per angajat pentru cei care au lucrat de acasă în perioada stării de urgență sau de alertă.

Pe de altă parte, din fonduri europene nerambursabile ar urma să fie finanțate diferite granturi pentru IMM-uri, iar, de pildă, prin programul european SURE, Guvernul are în vedere, pentru revenirea în activitate, să suțină Kurzarbeit, sub forma unei scheme de finanțare temporară a angajaților care vor avea program redus de muncă.

În ceea ce privește fondurile europene pentru relansarea economică, eurodeputatul Traian Băsescu a atras atenția, la postul de televiziune B1TV, că, deși „putem miza pe faptul că banii despre care s-a vorbit vor exista”, România se va putea baza pe miliardele de euro alocate abia din 1 ianuarie 2021, când începe noul exercițiu financiar al blocului comunitar. Potrivit planului de relansare economică, România ar urma să primească 33 de miliarde de euro.

Totuși, mediul de afaceri subliniază că nu neapărat sursa de finanțare poate constitui o problemă, ci, mai degrabă, orizontul de punere în aplicare.

„Mai mult poate decât resursele, timingul de implementare a acestui program este cheia reușitei sale. Cu cât mai repede puse în aplicare măsurile, cu atât mai rapidă va fi revenirea economică a României”, a spus Florin Jianu, președintele Consiliului național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.

Pe de altă parte, el subliniază că este foarte bine că Guvernul a luat în calcul în planul de relansare și cererile întreprinderilor mici și mijlocii legate de sprijinirea IMM-urilor, digitalizare, flexibilizarea măsurilor active de ocupare – kurtzarbeit, dar, în egală măsură, susține că este nevoie de obiective „asumate clare și bine definite” în contextul în care din estimările proprii peste 100.000 de IMM-uri au nevoie de susținere în diverse forme în acest moment.

Facebook Forum

VIDEO

Blocajul din Congres întârzie pachetul de ajutor pentru Covid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:53 0:00
XS
SM
MD
LG