Linkuri accesibilitate

Cine sunt românii care ar trebui să se întoarcă din străinătate, în caz de război, și pe banii cui?


Detaşament de militari din Ministerul Apărării Naţionale, la paradă militară organizată de Ziua Nationala a României, pe 1 decembrie 2021.

Ministerul Apărării Naționale a pus în dezbatere publică un proiect care aduce mai multe modificări la Legea 446 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, iar cea care a atras atenția este că românii din străinătate vor avea 15 zile să se întoarcă în țară în caz de război.

Modificările din proiectul de lege sunt menite să asigure „coerenţa şi corelarea” conţinutului Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, după cum a transmis Ministerul Apărării Naționale (MApN), într-un comunicat.

Proiectul aduce o serie de modificări, iar articolul care se referă - în termeni populari - la chemarea românilor la arme, în caz de război, este introdus pentru a reglementa modul în care „cetățenii își exercită dreptul și obligația constituțională de a apăra țara”, potrivit expunerii de motive.

Cele trei categorii de persoane vizate sunt cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii. Acest alineat 1 se referă atât la românii din țară, cât și la cei din străinătate.

Prin cetățeni încorporabili, legiuitoriul înțelege că sunt acei bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru executa serviciul militar, însă care nu au făcut-o după abrogarea serviciului militar obligatoriu.

Astfel, încorporabilii, rezerviștii voluntari și rezerviștii „au obligația de a se prezenta la locul, data și ora prevăzute în ordinul de chemare (...) la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau a stării de război”.

Articolul 2 începe să facă distincția între românii din țară și cei de afară: „cetățenii încorporabili și rezerviștii cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea clarificării situației militare și, după caz, a înmânării ordinului de chemare”.

Cum face deosebirea statul între un român stabilit în străinătate și unul plecat temporar? Tocmai pentru că nu au declarat domiciliul în străinătate și nu au obținut rezidența în țara respectivă, legiuitorul îi consideră pe aceștia ca fiind românii plecați temporar.

Imagine de arhivă cu trei tineri întorși în România prin Vama Nădlac. Cel puţin patru milioane de români se află în afara graniţelor ţării.
Imagine de arhivă cu trei tineri întorși în România prin Vama Nădlac. Cel puţin patru milioane de români se află în afara graniţelor ţării.

Pentru cetățenii români încorporabili și rezerviști care nu mai au domiciliul în țară, proiectul de lege prevede că aceștia „au obligația ca, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Parlamentului privind declararea stării de mobilizare totală sau a stării de război sau a decretului Președintelui României privind instituirea stării de asediu sau declararea stării de mobilizare, să contacteze centrul militar din raza unității teritorial-administrative unde au avut ultimul domiciliu”.

Directorul de comunicare al MApN, generalul de brigadă Constantin Spînu, a explicat pentru Europa Liberă că această situație există deoarece, de exemplu, dacă un bucureștean a emigrat definitiv în altă țară, el a rămas în evidența centrului militar din sectorul în care a locuit ultima dată.

Astfel, în situația unei mobilizări, aceștia vor lua legătura cu centrele militare și vor informa când se pot întoarce în țară, iar militarii de acolo îi vor informa dacă va fi nevoie. „În starea de pace nu există o obligație expresă pentru acești cetățeni”, a menționat purtătorul de cuvânt.

„În Constituție nu se face deosebire, atunci când se vorbește despre obligația sau dreptul de a-ți apăra țara, în funcție de locul de domiciliu”, a mai explicat purtătorul de cuvânt al MApN, motivul pentru care au fost introduse prevederile care se referă la românii din străinătate.

În continuare, în ceea ce-i privește pe rezerviștii voluntari plecați temporar în afara țării, proiectul de lege prevede că aceștia au obligația de a se prezenta la structurile în care sunt încadrați în termenul prevăzut în contractul pe care l-au semnat.

De asemenea, în proiect se menționează că prin notificarea încorporabililor, rezerviștilor voluntari și a rezerviștilor „se înțelege înștiințarea oficială scrisă, la adresa de domiciliu din România, cu privire la obligativitatea prezentării la centrele militare ale cărei formă și conținut sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

Cum proiectul de lege nu prevede și un program de decontare a cheltuielilor de transport pentru românii din străinătate, în cazul în care este instituită starea de mobilizare sau starea de război, se înțelege că tot ei vor suporta aceste costuri.

Ce riscă cei care refuză să se întoarcă în țară

Proiectul de lege nu a suferit modificări majore în ceea ce privește sancțiunile și contravențiile.

Legat de neprezentare, legislația se bazează pe articolul 435 din Codul Penal, care prevede că „neprezentarea la încorporare, concentrare sau mobilizare în timp de război sau pe durata stării de asediu, în termenul prevăzut în ordinul de chemare, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

În continuare, Legea 446 prevede amenzi cu privire la refuzul de a primi ordinul de chemare ori prezentarea cu întârziere la comisia locală de recrutare-încorporare la data, ora şi locul prevăzute în ordinul de chemare.

Amenzile se încadrează de la 1 la 200 de puncte, în funcție de situație și de gravitatea faptelor, valoarea unui punct fiind de 20% din valoarea salariului minim brut pe economie.

Militari voluntari

Una dintre cele mai importante reglementări este adăugarea unei noi categorii de personal în structurile MApN, cea a militarilor voluntari în termen, și crearea cadrului legal privind participarea la programul de pregătire militară de bază a acestora.

Astfel, pe timp de pace, cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, vor putea solicita Ministerului Apărării Naţionale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni.

Potrivit documentului, motivul pentru care este introdus acest concept este de a crește cantitatea și calitatea rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării, începând cu 1 ianuarie 2007, a serviciului militar obligatoriu pe timp de pace.

Oameni la Arcul de Triumf, după parada militară organizată de Ziua Națională a României, pe 1 decembrie 2021.
Oameni la Arcul de Triumf, după parada militară organizată de Ziua Națională a României, pe 1 decembrie 2021.

Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistență medicală și medicamente, de indemnizație lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare.

La finalizarea programului de pregătire, aceștia vor primi o indemnizație reprezentând trei câștiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, urmând ca centrele militare să îi ia evidență și să îi introducă în rezerva operațională.

Foștii polițiști, încadrați ca rezerviști

O altă măsură propus este includerea în categoria rezerviștilor a polițiștilor și a polițiștilor de penitenciare.

De asemenea, persoanele admise în instituţiile militare de învăţământ, cu excepţia celor din colegiile naţionale militare, dar şi studenţii din instituţiile civile şcolarizaţi pentru nevoile Ministerului Apărării sau a altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale vor fi consideraţi voluntari.

În plus, elevii şi studenţii şcolilor de poliţie şi de poliţie penitenciară vor beneficia de aceleaşi drepturi ca şi tinerii din şcolile militare.

O altă prevedere a proiectului se referă la crearea cadrului legal privind instruirea rezervei operaţionale pe timp de pace, similar rezerviștilor voluntari, fiind avută în vedere „necesitatea menţinerii aceluiaşi nivel de pregătire militară”.

Totodată rezerviștii pot fi concentrați, pe timp de pace, pentru îndeplinirea unor misiuni pe o perioadă determinată, potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

Proiectul propune și stabilirea cadrului legal privind efectuarea recrutării-încorporării, în situaţia reinstituirii serviciului militar obligatoriu în calitate de militar în termen, potrivit legii, respectiv pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu.

MApN va afla despre schimbarea domiciliului unui rezervist de la Evidența populației

De asemenea, se abrogă prevederea privind obligativitatea prezentării cetăţenilor încorporabili şi rezerviştilor la centrul militar cu prilejul schimbării domiciliului, având în vedere că prin Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor se vor pune la dispoziţia MApN informaţiile necesare pentru actualizarea bazelor de date proprii, inclusiv cele referitoare la schimbarea domiciliului.

În plus, se va reglementa recunoaşterea executării serviciului militar de către cetăţenii care au îndeplinit această formă de pregătire în armatele altor state.

Alte prevederi se referă la reglementarea modului de păstrare a locului de muncă pe toată durata cât salariaţii participă la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, sunt concentraţi/mobilizaţi, conform legii, sau îndeplinesc serviciul militar în declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu.

Nu în ultimul rând, centrul militar poate chema de cel mult trei ori pe an cetățenii încorporabili, recruţii şi rezerviştii pentru clarificarea situaţiei militare.

  • 16x9 Image

    George Costiță

    George Costiță a intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după o experiență de zece ani la Digi24 și Aleph News. Absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași, a lucrat la edițiile online ale celor două redacții, pe zona de știri și evenimente la zi.

Românii și politica
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
XS
SM
MD
LG