Linkuri accesibilitate

Aurul din Apuseni | Un ONG a cumpărat terenuri pentru a bloca exploatarea de la Rovina


O parte din comunitatea locală avertizează că Valea Rovinei, din județul Hunedoara, va fi distrusă de exploatarea minieră. Autoritățile locale și centrale au autorizat până acum investiția.

Deși o companie canadiană dorea să înceapă exploatarea aurului de la Rovina în 2022, asociațiile de mediu consideră că au blocat această investiție. Valoarea minereului de aur din județul Hunedoara ar fi de minimum 10 miliarde de dolari.

Membrii asociației Declic, membră a rețelei Mining Watch România, susțin că au reușit blocarea exploatării de aur și cupru de la Rovina. Asta pentru că organizația non-guvernamentală (ONG) a devenit proprietară pe trei suprafețe de teren „situate strategic în zona depozitului de deșeuri”, declară reprezentanții societății civile.

Cum ecologiștii nu vor vinde aceste proprietăți investitorilor în proiectul minier, investiția minieră care se ridică la peste un miliard de dolari ar putea fi blocată, susțin reprezentanții ONG-ului. Satul Rovina se află în apropiere de orașul hunedorean Brad și la 20 de kilometri distanță de celebrul proiect minier de la Roșia Montană.

„Dezvoltarea minei depinde de capacitatea companiei de a obține toate drepturile de proprietate de sub amprenta proiectului, astfel că obținerea terenurilor de către Declic a spulberat șansele companiei Euro Sun (n.r. - companie canadiană care face investițiile) de a începe proiectul minier în 2022”, spune reprezentanții asociației.

ONG-ul a achiziționat terenul de la Adriana Maucher, o localnică din Valea Rovinei. Aceasta a refuzat în ultimii ani să-și vândă terenurile companiei care dorește să exploateze aurul pentru că nu are încredere în proiect.

„Am adresat companiei în repetate rânduri întrebări legate de ce vor face în privința oamenilor care refuză să își vândă terenurile pentru a face loc acestei mine dezastruoase. Nu am primit niciodată un răspuns”, a declarat Adriana Maucher.

„Vom folosi toate mijloacele legale disponibile pentru a preveni transformarea peisajului de o frumusețe deosebită al Rovinei într-un peisaj lunar și într-o regiune fără viitor pentru oamenii care locuiesc acolo”, spune Roxana Pencea de la Mining Watch România.

Împreuna, Adriana Maucher și asociația Declic dețin acum 23.000 de metri pătrați în perimetrul în care ar fi amplasate viitoarele mine.

Reprezentanți în România ai investitorilor străini în proiectul de la Rovina ne-au declarat însă că se îndoiesc că această mișcare va putea bloca investiția minieră.

„Toate autorizațiile au fost primite acum pe un perimetru deja achiziționat. Perimetrul minier știu că este achiziționat în totalitate. Sunt unele zone din apropiere care ar putea fi afectate de traficul greu, de zgomot. S-a dorit și achiziționarea acestor terenuri ca așa s-a considerat corect, să nu afectăm foarte mult pe nimeni. Se pot face oricum și expropieri în anumite condiții. Dacă proiectul va porni sau nu, nu va depinde de aceste terenuri achiziționate de asociația respectivă”, au fost explicațiile primite.

Potrivit Euro Sun, exploatarea, care nu va folosi cianuri, este planificată pe o perioadă de 17 ani și ar avea un impact redus asupra mediului. Producția medie anuală preconizată este de circa trei tone de aur și 9.000 de tone de cupru. „Sterilul va fi depus uscat, iar mediul va fi readus în starea inițială simultan cu exploatarea", spune compania.

Localnicii se împotrivesc investiției

O parte din sătenii din Bucureșci, Criscior și Buceș au lansat inițiativa „Dezvoltăm Durabil Zona Munților Metaliferi”, devenită membră a Mining Watch România.

„În ultimii cinci ani mai mulți tineri s-au mutat în această parte a țării, rezultând într-o repopulare a comunelor Buceș și Bucureșci. Eu sunt unul dintre ei. Suntem familii care au investit în zonă; în agricultură și turism. Ne dorim ca zona să se dezvolte într-un mod sustenabil, nu prin minerit”, spune Mihaela Catană.

„Proiectul Rovina este un proiect contestat de localnici. După experiențe proiectelor de la Roșia Montană și Certej, investitorii Euro Sun Mining ar trebui să stea departe de Rovina” adaugă Tudor Brădățan, directorul executiv al Declic.

Rovina este ultimul proiect aurifer important din Apuseni. Proiectele miniere de la Certej (pentru care este în curs o investigație penală a DNA) și cel de la Roșia Montană (unde proiectul Gold Corporation bazat pe exploatare cu cianuri a provocat un scandal național și pentru care se desfășoară în prezent un proces comercial internațional) au fost blocate în ultimii ani de autorități.

Cât aur s-ar putea extrage

Conform raportărilor făcute la bursa de minerit din Canada, „Valea de la Rovina are aproape șapte milioane de uncii de aur și aproape un miliard și jumătate de livre de cupru”, preciza într-un comunicat Scott Moore, CEO al Euro Sun Mining.

O uncie (unitatea de măsură luată în calcul la cotațiile din SUA și nu numai și care are aproximativ 31 de grame) de aur a ajuns să valoreze anul trecut și 2.000 de dolari. În acest moment, o uncie de aur este evaluată la aproape 1.792 de dolari.

Astfel, la cotațiile de astăzi, zăcământul de aur de la Rovina ar valora peste 11 miliarde de dolari.

În ultimii doi ani, conform evaluărilor pe bursă ale metalului prețios, valoarea zăcămintelor aurifere de la Rovina nu a scăzut sub 10 miliarde de dolari.

Din cuprul exploatat, cele 2 miliarde de livre - aproape 635.000 de tone - s-ar mai putea scoate alte cinci miliarde de dolari. Cotația tonei de cupru era de peste 9.900 de dolari.

Cum va arăta exploatarea minieră

Conform autorizațiilor de exploatare primite de Agenția Națională a Resurselor Minerale, vor exista două cratere: unul cu diametru de peste 900 de metri (cariera Colnic) și un al doilea, cu un diametru de 700 de metri (cariera Rovina). Minele de suprafață vor ajunge până la aproape 400 de metri adâncime. Din aceste cratere se va scoate minereul din care apoi se vor desprinde aurul și cuprul. Activitatea de exploatare a zăcămintelor se va desfășura și în subteran, în mina Valea Gârzii - Cireşata.

Toate autorizațiile de exploatare a zăcămintelor de la Rovina au fost obținute de Samax România SRL. Societatea are ca acționar unic un offshore din Cipru, Samax România Limited, conform datelor publicate în Monitorul Oficial, documente obținute cu ajutorul platformei termene.ro.

Conform raportărilor către bursa din Toronto ale firmei Euro Sun Mining Inc, această companie canadiană este acționarul unic al offshore-ului din Cipru. Prin urmare, Euro Sun Mining Inc și deține și dreptul de exploata resursele de aur și cupru de la Rovina.

Harta exploatării de aur din Valea Rovina
Harta exploatării de aur din Valea Rovina

Din acționariatul Euro Sun Mining Inc fac parte fonduri ca Sprott Assets, Ruffer LLP, Franklin Bissett Investment Management, Franklin Advisers Inc, Merk Investments LLC sau The Baupost Group LLC.

Cronologia proiectului

Zăcămintele au fost descoperite după Revoluție, când statul român a făcut studii geologice cu ajutorul unor finanțări acordate de Banca Mondială. În deceniul următor, mai multe companii s-au arătat interesate de aurul și cuprul din acest perimetru. Una dintre ele era chiar firma geologului român Alexandru Nicolici, Samax România SRL. Acum Nicolici este consultantul proprietarilor în proiect.

  • În 2005, firma obține licența de explorare.
  • În 2015, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) acordă licența de exploatare a zăcămintelor.
  • În 2018, guvernul condus de Viorica Dăncilă aprobă prin HG 900/2018 licența dată în 2015 de ANRM și acordă concesiunea activităților de exploatare a minereului de cupru cu un conținut de aur în perimetrul Rovina, județul Hunedoara.
  • În 2020, pe 11 iunie, autoritățile locale eliberează Certificatul de Urbanism 122/2020, prin care se aprobă posibilitatea de a se construi exploatarea minieră.

  • 16x9 Image

    Marian Păvălașc

    A intrat în echipa Europa Liberă în ianuarie 2021. Este un jurnalist freelancer care își propune să publice știri importante, dar și reportaje, investigații. A intrat în presă în primii ani ai studenției, în urmă cu 15 de ani, atunci când a început să scrie pentru un cotidian din Galați. 

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG