Spre deosebire de propunerea din legile lui Sorin Cîmpeanu din vara lui 2022, care indica o pre-admitere înainte de Evaluarea Națională, proiectele actualului ministru al Educației, Ligia Deca, ar stabili că admiterea la liceu va avea loc după Evaluarea Națională.
Proiectul de lege pentru mediul preuniversitar, consultat de Europa Liberă, arată că decizia organizării unei probe separate de admitere va fi exclusiv a liceelor, care vor trebui să anunțe la ce discipline vor testa elevii, cu un an înainte de a organiza concursul.
Elevii, părinții, dar și experții nu sunt de acord cu două examene unul după altul, dar nici cu modul propriu-zis de organizare.
Reprezentanții Asociaţiei Elevilor din Bucureşti şi Ilfov spun că noua admitere va fi un stres în plus pentru elevii care termină opt clase. Ei au lansat și o petiție online prin care resping varianta și spun că „această dublă admitere este o povară pentru un copil de 14 ani, care ar trebui să îşi dubleze numărul de meditaţii, de ore nedormite şi nivelul de stres”.
„Conform variantei publicate pe internet a proiectului Ministrului Ligia Deca, orice liceu are posibilitatea de a organiza un examen de admitere, la nivel de instituţie sau pentru fiecare profil”, arată elevii într-o poziție oficială trimisă și Ministerului Educației.
„În plus, criteriile după care acest proces de dublă admitere s-ar desfăşura sunt neclare, elevii dând examen pentru numai 90% din locuri”, mai arată Ana Costache, președinta Asociației Elevilor din București și Iflov.
Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică spune că admiterea din noul proiect de lege pentru învățământul preuniversitar nu este o soluție optimă.
„Această admitere, așa cum e propusă, mi se pare o cârpeală. Adică există o nemulțumire în sistemul de educație, mai ales în zona de licee bune, față de cum funcționează Evaluarea Națională și repartizarea elevilor la liceu. Această nemulțumire, ca să o rezumăm simplu, spune că 'nu ajung elevii cei mai buni la liceele cele mai bune'. Însă, soluția nu este încă un examen”, insistă Ovidiu Voicu.
Mai multă discriminare în educație
Potrivit unui ordin de anul trecut, în anul școlar în curs 2023-2024, media de admitere la liceu nu va mai ține cont de media claselor V-VIII, așa cum se întâmpla până acum.
Astfel media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a a absolvenților învățământului gimnazial, va fi media generală de la evaluarea națională, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la probele de română și matematică și, după caz limba maternă, de la Evaluarea Națională.
Expertul Ovidiu Voicu susține că, de fapt, prin noua propunere de admitere din proiectul de lege, Ministerul Educației nu ține cont de rapoartele comandate chiar de el anul trecut, rapoarte care arată că un astfel de examen de admitere la vârsta de 14 ani ar fi un stres pentru elevi.
„Rapoartele OECD pe care Ministerul Educației le-a plătit anul trecut arată că acest examen de o importanță majoră la o vârstă atât de fragedă dăunează dezvoltării copiilor, ceea ce ar trebui să fie interesul principal în educație. Deci, iată că introducerea admiterii vine împotriva recomandărilor OECD”, a spus Ovidiu Voicu. Acesta spune că efectele pe care le are o astfel de admitere țin de amplificarea diferențelor dintre elevi.
„După părerea mea, admiterea ar accentua foarte tare discriminarea din sistem, diferența între cei care au avut norocul să se nască într-o familie cu mai multe resurse și cei care nu au avut acest noroc, adică e vorba de cei care își permit meditații și cu mai multă preocupare pentru educație”, a mai spus Ovidiu Voicu.
Părinții de la Federația Națională a Asociațiilor de Părinți (FNAP) spun că nu vor susține o astfel de admitere, la fel cum nu au susținut nici admiterea propusă anul trecut. Primul lor argument este că, potrivit sondajului făcut anul trecut privind introducerea admiterii la liceu, peste 65% dintre părinții chestionați au spus nu.
„Forma pentru admitere e puțin schimbată în noile proiecte de legi, în bine după părerea mea. Însă, Evaluarea Națională e o etapă de parcurs, care evaluează nivelul de competențe. Ceea ce propune acum proiectul de lege, inițiat de Cîmpeanu și prelungit și susținut într-o anumită formă de Ligia Deca, este un concurs de admitere”, arată Iulian Cristache, președintele FNAP.
„Dacă noi ne dorim descentralizare, acest concurs dă autonomie 100% liceelor, atât timp cât tu ai nevoie să alegi ca 90% dintre locuri să le scoți la concurs. Plus, liceele vor avea dreptul să aleagă ce va conta la Evaluarea Națională și să aleagă la ce discipline testează. Este clar că vorbim de autonomie la fel ca la universități. Este mult prea mult”, completează președintele FNAP.
Părintele susține că se va crea o mare diferență de șanse între copiii din familii înstărite, care îi pot ajuta cu meditații, și copiii din familii fără posibilități materiale, care pe baza rezultatelor de la evaluarea națională puteau să intre la aceste colegii de top.
„Nu mi se pare normal ca la începutul anului școlar să anunți pentru ce testezi. Ar trebui, pentru că vorbim de politici publice, să anunți la începutul clasa a V-a a copilului la ce testezi pe diferite specializări. Astfel, copiii să știe și să se pregătească, chiar și cei care nu fac meditații. Plus, mai e și stresul într-un interval de timp scurt pentru acești copii”, conchide Iulian Cristache.
Propunerea pentru admiterea la liceu:
1. După absolvirea învăţământului gimnazial, elevii susţin evaluarea naţională. Evaluarea naţională de la finalul clasei a VIII-a constă în probe la disciplinele limba şi literatura română şi matematică, fiind organizată conform unei metodologii aprobate anual prin ordin al ministrului educaţiei.
2. Unităţile de învăţământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de şcolarizare, raportat la numărul de formaţiuni de studiu după susţinerea de către elevi a evaluării naţionale.
3. 10% dintre locuri, sunt ocupate fără concurs, pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională şi conform opţiunilor exprimate, prin repartiţie computerizată, de către elevi cu dizabilităţi şi/sau CES, şi de către elevi de etnie romă.
4. Locurile rămase neocupate după organizarea concursului şi repartizarea în urma acestuia se atribuie pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională, conform opţiunilor exprimate, prin repartiţie computerizată.
5. În situaţia în care la concursul de admitere, pentru fiecare specializare, se înscrie un număr de elevi mai mic decât numărul locurilor scoase la concurs, unitatea respectivă nu are dreptul de a organiza concurs de admitere pentru specializarea respectivă în anul şcolar următor.
6. Data desfăşurării concursului de admitere este stabilită de Ministerul Educaţiei şi se face publică la începutul fiecărui an şcolar.
7. Organizarea concursului şi criteriile de admitere se stabilesc prin decizia Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, care se publică pe site-ul instituţiei, la începutul fiecărui an şcolar. Concursul de admitere constă în administrarea a două probe, stabilite la nivelul unităţii de învăţământ, care vizează discipline aferente profilului/specializării.
8. Probele pentru concursul de admitere sunt standardizate şi unice la nivel naţional, fiind elaborate sub coordonarea Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, pe baza programei şcolare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(*Ianuarie 2023. Proiectul în care apare această modificare nu a fost anunțat oficial de Ministerul Educației )
