Consultarea publică pe tema noilor Legi ale Educației s-a încheiat oficial miercuri, 24 august.
De când au fost lansate oficial în dezbatere, în 13 iulie, cele două proiecte - pentru învățământul preuniversitar şi cel superior -, au atras un val de obiecții și chiar critici vehemente, de la profesori, directori, specialiști în educație, părinți sau studenți.
Peste 2.000 de propuneri de îmbunătăţire ale celor două proiecte au fost transmise până acum ministerului, a spus ministrul Sorin Cîmpeanu.
„După ce le vom integra și vom înainta Guvernului, spre analiză și adoptare, după ce vor fi adoptate în Guvern, ele vor fi trimise în Parlament și vor urma o procedură pe care Parlamentul o va decide. Important este ca ele să fie adoptate în acest an calendaristic”, a spus Sorin Cîmpeanu, miercuri, la o întâlnire din cadrul Forumului Studenţilor de Pretutindeni.
Planurile ministerului sunt ca din anul şcolar viitor, 2023-2024, o parte dintre prevederi să intre deja în vigoare, implementarea integrală fiind prevăzută până în 2027.
„Odată ce acest pachet va finaliza dezbaterile și va fi înaintat de către Guvern la Parlament, parcursul său nu va fi foarte lung, deoarece trebuie să producă efecte”, a spus premierul Nicolae Ciucă, în cadrul aceleiaşi întâlniri.
Între timp, zeci de profesori universitari şi peste 100 de personalităţi din mediul cultural, intelectual, solicită prelungirea perioadei de consultare publică, până în toamnă, având în vedere importanţa strategică a noilor Legi.
Oficial, consultarea publică se încheie miercuri, 24 august, astfel că Europa Liberă s-a oprit asupra câtorva din modificările majore aduse de noile Legi ale Educației: de la reorganizarea Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNCTADU) la modificarea examenului de Bacalaureat, organizarea admiterii în liceu, salarizarea profesorilor stagiari.
Reorganizarea CNCTADU, contestată în continuare de numeroşi universitari
Unul dintre cele mai contestate aspecte din noua Lege a Educaţiei pentru Învăţământul Superior este faptul că CNCTADU, organismul care avea până acum atribuţia de a verifica dacă o lucrare de doctorat a fost sau nu plagiată, „dispare” practic din noul proiect legislativ.
Responsabilitatea verificării doctoratelor va fi transferată aproape exclusiv Comisiilor de Etică ale universităţilor. În paralel, vor fi înfiinţate totuşi alte două structuri: Comisia Naţională de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare (CNSTGU) și Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU).
Reorganizarea CNCTADU - aşa cum a fost denumită de către reprezentanţii Guvernului - vine la pachet cu posibilitatea renunţării la titlul de doctor, „prin act unilateral de voinţă” şi cu prescrierea faptei după o perioadă de 3 ani.
Într-un interviu acordat recent Europei Libere, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj, Daniel David, afirma că renunţarea la acest titlu trebuie să atragă şi consecinţe.
„Renunțarea la titlu se face recunoscând că renunți din cauza unei probleme academice și trebuie să se angajeze proceduri administrative care să vadă ce consecințe sunt. Renunțarea trebuie să fie mereu făcută cu asumarea problemei de integritate academică și cu sancțiunile care derivă într-o formă sau alta”, a spus rectorul universităţii, care a transmis un set de observaţii ministerului, inclusiv pe această temă.
La sfârşitul săptămânii trecute, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că va fi introdusă în lege obligaţia ca titlularul tezei de doctorat să restituie banii de şcolarizare, dacă este dovedit plagiatul.
„În termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a deciziei prin care se constată existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat, autorul tezei va avea obligația să restituie sumele de bani reprezentând contravaloarea serviciilor de școlarizare pentru programul de doctorat, în integralitate, pentru perioada finanțată și în cuantumul finanțat de la bugetul de stat”, afirma ministrul.
Anunţul a fost făcut la o săptămână după ce zeci de studenţi şi reprezentanţi ai organizaţiilor studenţeşti au protestat la Timişoara faţă de noile Legi ale Educaţiei, una dintre nemulţumiri fiind legată chiar de slaba incriminare a plagiatului în noul text de lege.
Prevederile pe temă din noua Lege sunt contestate și într-o scrisoare deschisă semnată de peste 60 de cercetători profesori universitari, făcută publică marţi.
Semnatarii, între care se numără profesori de la cele mai importante universităţi din ţară, contestă în special uşurinţa cu care se poate renunţa la titlul de doctor, dacă a fost demonstrat plagiatul.
„Pe lângă caracterul dubios al unei astfel de inițiative, ce nu-și găsește echivalent în nicio altă situație similară de absolvire a unui program de învățământ, efectul acesteia pe viitor poate fi devastator, reprezentând, practic, o soluție ideală pentru orice doctorand sau doctorandă care optează pentru un comportament fraudulos”, spun semnatarii scrisorii, citaţi de Edupedu.
De precizat că dezbaterile pe tema doctoratelor au loc în contextul în care premierul Nicolae Ciucă a fost acuzat de plagiat.
Cer prelungirea consultării publice, Ministerul refuză
Cât despre prescrierea plagiatului după 3 ani, „fiind vorba despre abateri de ordin etic, e îndoielnic faptul că acestea pot fi considerate vreodată prescriptibile”, adaugă aceştia.
Profesorii şi cercetătorii solicită de altfel prelungirea termenul de consultare publică a Legilor Educaţiei până în luna octombrie, în condiţiile în care procesul a fost organizat în perioada concediilor.
Un demers similar a fost lansat, miercuri de alte 100 de personalităţi din mediul cultural şi intelectual, între care Mircea Miclea, Gabriel Liiceanu sau Andrei Cornea.
Aceştia cer de asemenea ministerului, într-o scrisoare deschisă, consultarea reală a profesorilor şi prelungirea perioadei de dezbateri.
Ministrul Sorin Cîmpeanu a transmis însă că termenul consultării publice nu va fi prelungit.
„E ilogic, ilegal și imoral să prelungim perioada de consultare. Estimez că cea mai bună formă sa fie adoptată de Parlament și promulgată apoi de președinte în acest an”, a spus miercuri ministrul, citat de Hotnews.
Limba română, prevăzută după 'lupte grele', ca probă distinctă la BAC
Formatul examenului de Bacalaureat va fi reformat substanţial de noua Lege a Educaţiei, dar Limba şi Literatura Română va rămâne probă distinctă în cadrul examenului de la finalul clasei a XII-a.
Asta în urma obiecţiilor profesorilor, directorilor şi părinţilor pe această temă, după cum a relatat şi Europa Liberă.
Noul format de Bacalureat, pe care ar urma să îl susţină elevii care intră la liceu începând de anul viitor, prevedea iniţial susţinerea unei „probe comune pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările”, „prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane”.
Ministrul Sorin Cîmpeanu a anunţat însă recent, după o dezbatere cu reprezentanţii Sindicatelor din învăţământul pre-universitar, că Limba română va rămâne probă distinctă.
„Structura probei de limba română va permite evaluarea competențelor specifice, eliminând accentul pus pe învățarea mecanică. Promovarea examenului național de bacalaureat va fi condiționată de obținerea mediei 6, pe baza notelor obținute la proba de limba și literatura română și la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematica, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie și științe socio-umane)”, a anunţat ministrul.
Proba obligatorie a profilului va avea un caracter facultativ, lucru de asemenea contestat de unii profesori, directori şi părinţi.
Admitere posibilă în toate liceele, nu doar în colegiile naţionale
O altă propunere care a stârnit valuri de critici în spaţiul public a fost oferirea prin lege a posibilităţii organizării de admitere de către colegiile naţionale.
Propunerea a venit din partea Alianţei Colegiilor Centenare (ACC), care grupează o mare parte din liceele de mare prestigiu din ţară. Reprezentanţii acestora susţin că evaluarea naţională nu oferă certitudinea selectării celor mai performanţi elevi, în condiţiile în care gradul de dificultate a subiectelor a scăzut constant.
Ministrul Cîmpeanu a anunţat, tot în urma consultării cu sindicatele, că s-a păstrat posibilitatea organizării examenului de admitere „la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naţionale)”, cu condiţia ca examenul să aibă loc după Evaluarea Naţională.
Legea va prevedea ca subiectele să fie „elaborate în afara unității de învățământ”, a asigurat ministrul.
A fost păstrat în schimb pragul maxim de 90% de locuri pentru care se poate organiza examen, deşi directorii mai multor licee de top au spus pentru Europa Liberă că procentul permis este unul mult prea ridicat şi limitează prea drastic accesul altor elevi în instituţiile pe care le conduc.
Reprezentanţii ACC au solicitat Ministerului ca posibilitatea organizării de admitere să includă şi posibilitatea şcolii de a-şi organiza examenele de selecţie a personalului. Expertul în educaţie Mircea Miclea a susţinut de asemenea, pentru Europa Liberă, că şcoala ar trebui să fie cea care îşi alege cadrele didactice.
Propunerea are şanse destul de mici să se concretizeze. „Ideea e generoasă în teorie, dar foarte greu de pus în practică”, ne-a declarat recent secretarul de stat Sorin Ion.
În schimb, în cadrul întâlnirii ministrului Sorin Cîmpeanu cu sindicatele din învăţământul preuniversitar a fost convenită asumarea de către licee a uneia din cele trei filiere prevăzute de documentul legislativ: teoretică, vocaţională sau profesională. Unităţile din ultima categorie vor avea denumirea de liceu tehnic şi profesional.
Salariul mediu brut pe ţară, pentru profesorii debutanţi
Noua lege a educaţiei pentru învăţământul preuniversitar prevede salarii mai ofertante pentru cadrele didactice debutante, „într-un cuantum egal cu salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat”.
La Forumul Educaţiei organizat recent la Iaşi, ministrul Educaţiei a dat de înţeles că creşterea salariilor debutanţilor va trage după sine majorări şi ale restului salariilor din sistemul de învăţământ.
„Evident că duci (ridici, n.red.) toate salariile, că nu poți să inversezi ierarhia: să aibă profesorul debutant mai mult decât profesorul cu gradul 1”, a spus ministrul, într-un dialog cu liderul Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Iaşi, Laviniu Lăcustă.
Sorin Cîmpeanu a spus că impactul acestor majorări salariale ar fi la ora actuală evaluat la 7,5 miliarde de lei.
Impactul financiar al noilor Legi ale Educaţiei ar urma să ducă la creşterea alocărilor bugetare până la 77 de miliarde de lei în 2027, cu 90% mai mult faţă de bugetul din prezent, de circa 41 de miliarde de lei, a transmis recent ministrul, într-o emisiune televizată.
„Întreg parcursul acestor legi se întinde până în 2027, este important ca el să fie finanțat corespunzător. Așa cum arată proiecția pentru această perioadă, vom reuși să susținem toată linia de finanțare. Acolo unde vom avea nevoie de o finanțare mai mare, ea să se producă mai devreme”, a declarat miercuri premierul Nicolae Ciucă, la Forumul Studenţilor de Pretutindeni.
În textul noilor Legi ale Educaţiei se menţionează că „finanţarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcționării, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”.
Prevederi în premieră pentru studenţi
Noua Lege a Educaţiei pentru învăţământul superior aduce mai multe prevederi în premieră pentru studenţi, a subliniat ministrul Cîmpeanu.
Astfel, fiecare din cele cinci federaţii reprezentative ale studenţilor va avea câte un membru în cele şase consili consultative ale ministerului, inclusiv în cele care pot viza analiza unor cazuri de plagiat: Comisia Naţională de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare (CNSTGU) şi Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU).
De asemenea, studenţii vor putea convoca, în premieră, şedinţe ale Senatelor universitare, pe probleme studenţeşti. Acestea vor putea fi convocate „de către grupul tuturor reprezentanților studenților în Senatul universitar, prin excepție de la regula convocării de către o treime din membrii Senatului universitar”.
Măsurile au fost stabilite în cadrul unei întâlniri între ministrul Educației și reprezentanții federațiilor studențești din țară.
Tot acolo s-a convenit ca reducerile pe transportul feroviar și naval pentru studenți ar urma să fie mărite de la 50% la 65%.
Ministrul Sorin Cîmpeanu a spus că propunerile de îmbunătățirea a noilor Legi ale Educației vor fi centralizate și prezentate public în curând.
