Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a publicat un proiect de lege care prevede reducerea cheltuielilor și creșterea eficienței administrației publice centrale și locale. Proiectul de lege prevede reducerea cheltuielilor de personal cu 10% în 2026, la nivelul administrației publice centrale, precum și diminuarea numărului de posturi ocupate în administrația publică locală.
Potrivit Expunerii de Motive, inițiativa legislativă este justificată de presiunea tot mai mare asupra bugetului public în condițiile în care structura actuală a aparatului administrativ generează costuri ridicate, care nu se regăsesc întotdeauna în calitatea serviciilor publice.
„Cheltuielile de personal din administrația publică centrală au înregistrat o creștere constantă în ultimii ani, ceea ce a condus la rigidizarea bugetului general consolidat. În acest context, se impune adoptarea unor măsuri de reducere a acestor cheltuieli, în vederea asigurării sustenabilității financiare pe termen mediu și lung”, se arată în Expunerea de Motive a proiectului de lege.
Reducerile de cheltuieli din administrația centrală nu ar urma să afecteze salariile de bază ale angajaților, ci vor fi obținute prin reorganizări, reduceri de sporuri sau tăieri de posturi.
În administrația publică locală, proiectul de lege vizează o reducere a numărului de posturi ocupate, care să se facă în corelație cu populația și volumul real de activitate al fiecărei autorități locale.
De asemenea, la nivel local, administrațiile vor fi obligate să își reorganizeze structurile și să reducă numărul de posturi ocupate, fără a depăși însă un procent de 20% din totalul posturilor existente.
Ministerul Dezvoltării arată că, în multe cazuri, aceleași activități pot fi realizate cu un număr mai mic de angajați.
„Analiza funcțională a autorităților administrației publice locale relevă existența unor structuri de personal supradimensionate, care nu sunt corelate cu volumul real de activitate. Reducerea numărului de posturi ocupate reprezintă o măsură necesară pentru creșterea eficienței administrative și pentru optimizarea cheltuielilor publice”, arată Expunerea de Motive.
Potrivit Ministerului Dezvoltării, măsurile propuse nu urmăresc doar reducerea costurilor, ci și modernizarea administrației, prin digitalizare, simplificarea procedurilor și clarificarea atribuțiilor instituționale.
„Eficientizarea activității administrației publice constituie o condiție esențială pentru creșterea capacității financiare a statului și pentru îmbunătățirea calității serviciilor furnizate cetățenilor. Măsurile propuse vizează un aparat administrativ mai suplu, mai flexibil și orientat spre rezultate”.
Proiectul de lege urmează să fie supus dezbaterii publice și avizării interministeriale, iar autoritățile estimează că impactul bugetar al măsurilor va fi semnificativ începând cu anul următor.
Schimbări în evaluarea funcționarilor publici
Pe lângă măsurile de reducere a cheltuielilor, proiectul de lege prevede și modificarea criteriilor de evaluare a performanțelor funcționarilor publici.
Expunerea de Motive a proiectului de lege arată că actualul sistem de evaluare este insuficient pentru a diferenția performanța reală a funcționarilor și pentru a susține procesul de profesionalizare a administrației.
Pentru funcționarii publici de conducere care ocupă funcții importante la nivel central, proiectul introduce și evaluarea multianuală, corelată cu riscurile de integritate și cu necesitatea depolitizării administrației.
„Reformarea procesului de evaluare anuală a performanțelor individuale este necesară astfel încât acesta să permită evaluarea modului de îndeplinire a obiectivelor individuale, utilizând cadrele de competențe generale și nivelurile de complexitate aferente”, mai arată Ministerul Dezvoltării.
Reduceri și economii vizate
Documentele care însoțesc proiectul de lege publicat de minister arată că reducerea de cheltuieli bugetare va fi de 3,6 miliarde de lei în 2026.
Una dintre cele mai consistente reduceri prevăzute în proiectul de lege vizează consilierii personali ai demnitarilor.
Astfel, aplicarea prevederilor ar duce la desființarea a 6.102 posturi, cu o economie anuală estimată la peste 362 de milioane de lei.
Pentru instituțiile prefectului, proiectul prevede o reducere cu 25% a numărului maxim de posturi. Reorganizarea urmează să fie realizată prin ordin de ministru, iar termenul de finalizare este de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
La nivelul administrației publice locale, proiectul introduce o reducere cu 30% a numărului maxim de posturi, dar nu mai mult de 20% din numărul posturilor ocupate.
Motivul invocat este evitarea blocajelor funcționale în administrațiile locale.
Ministerul Dezvoltării mai susține că la scăderea cheltuielilor publice vor contribui și reducerile cheltuielilor ministerului și ale instituțiilor aflate în subordinea sau coordonarea MDLPA.
Astfel, se plafonează salariul președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), se limitează salariile din instituțiile subordonate ministerului, se reduce numărul de membri ai consiliilor de administrație ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și Autorității Naționale pentru Locuințe (ANL).
Legea urma să facă parte din al doilea pachet de măsuri de reformă, asumat de Guvern în septembrie 2025. Proiectul a fost scos însă din pachet din cauza neînțelegerilor din interiorul coaliției de guvernare, în special între Partidul Social Democrat (PSD) și premierul Ilie Bolojan.
Inițial, premierul Bolojan a propus reduceri de 40-45% din posturile din primării și consilii județene, echivalentul a circa 13.000 de concedieri efective.
PSD s-a opus și a cerut reducerea numărului de posturi cu 25% invocând impactul asupra serviciilor locale și presiuni sindicale.
Pentru instituțiile centrale, Bolojan a cerut 10% reducere a cheltuielilor cu personalul.
PSD a refuzat propunerea și a preferat reduceri de cheltuieli bugetare generale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
