Linkuri accesibilitate

De ce nu se vor mai deschide minele de aur de 12 miliarde de euro de la Rovina


Valea Rovina acolo unde urma să fie amplasate trei mine de unde urma să fie exploatat aurul.
Valea Rovina acolo unde urma să fie amplasate trei mine de unde urma să fie exploatat aurul.

Curtea de Apel Cluj a decis că autoritățile de mediu nu au eliberat legal autorizațiile de specialitate și le-au anulat. Urmarea: firma Samax România nu poate obține autorizațiile de deschidere a șantierului. 12 miliarde de euro este valoarea aurului de la Rovina.

Mining Active Watch și Asociația Declic au obținut în instanță, la Curtea de Apel Cluj, blocarea proiectului minier de la Rovina. În urma investiției trebuia să se exploateze 180 de tone de aur din Munții Apuseni, cu o valoare la zi de aproape 12 miliarde de euro.

Magistrații au decis definitiv suspendarea avizului de mediu pentru planul urbanistic. Fără acest document, compania canadiană Euro Sun Mining, prin subsidiara Samax România, nu poate obține autorizațiile de construire pentru începerea proiectului minier.

Inițial, magistrații de la Tribunalul Cluj au respins suspendarea investiției și au considerat că exploatarea minieră are autorizațiile legale.

Instanța „dispune suspendarea avizului de mediu pentru elaborarea PUZ - zonă industrială pentru Dezvoltarea Proiectului Minier Rovina în cadrul ariei de licență de exploatare Jud. Hunedoara. Decizia este definitivă și executorie”, este sentința pe scurt a Curții de Apel din Cluj-Napoca.

Reamintim că Europa Liberă a prezentat, la începutul anului trecut, pe larg acest proiect ai cărei administratori sperau să înceapă să scoată aurul din Apuseni încă din acesta an.

„O firmă fără experiență vrea să realizeze un proiect minier mai mare decât cel propus la Roșia Montană. Vor să construiască două cariere imense și să depoziteze sute de mii de tone de deșeuri miniere. O rețetă pentru un dezastru care, odată produs, ar contamina apele curgătoare din România, Ungaria și Serbia. Și ar distruge iremediabil zona”, explică Roxana Pencea, de la Active Mining Watching, motivul pentru asociațiile ecologice au contestat proiectul în instanță.

Mining Watch România este o rețea de organizații care se alătură comunităților locale în eforturile lor de a opri proiectele miniere distructive, la scară industrială.

Mining Watch monitorizează avizele emise de autorități în beneficiul companiilor miniere și semnalează neregulile către factorii de decizie din România și, când este relevant, la nivelul UE.

De partea cealaltă, reprezentanții Samax România ne-au transmis că nu înțeleg decizia instanței. Avocații companiei originare din Canada au susținut în instanță că s-a respectat procedura și investiția are toate documentele în ordine.

Zăcămintele au fost descoperite după Revoluție, când statul român a făcut studii geologice cu ajutorul unor finanțări acordate de Banca Mondială.

În deceniul următor mai multe companii s-au arătat interesate de aurul și cuprul din acest perimetru. Una dintre ele era chiar firma geologului român Alexandru Nicolici, Samax România SRL. Acum Nicolici este consultantul proprietarilor în proiect.

„Planul era ca din banii obținuți din Brazilia să se opereze apoi mina din România. Exploatarea din America de Sud a întâmpinat probleme, așa că finanțatorii au rămas fără resurse”, a explicat pentru Europa Liberă Alexandru Nicolici.

De ce a fost blocat proiectul

În timpul procesului, Asociația Declic a arătat că nu au fost întocmite studii de evaluare a impactului climatic și nici nu a fost întocmită o evaluare a calității apelor de suprafață și subterane.

Mai mult, raportul de mediu care a stat la baza emiterii Avizului de mediu a fost întocmit de persoane neatestate legal. Asociațiile localnicilor precum și organizațiile de protecție a mediului au reproșat companiei miniere, în instanță, și că nu a realizat consultări transfrontaliere cu statele potențial afectate sau consultări efective cu localnicii.

Instanța a decis că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a suspendării avizului de mediu nr. 7/2022, respectiv existența unor cazuri bine justificate și prevenirea unei pagube iminente.

Proiectul s-a confruntat cu o opoziție puternică atât locală, cât și națională.

„Este o reușită a societății civile, în primul rând. Exploatarea minieră este un proiect distructiv pentru Munții Apuseni, pentru locul pe care eu îl numesc acasă. Am fost și voi fi implicată în această luptă până la final. Decizia instanței îmi dă speranța că vom reuși să oprim definitiv distrugerile”, a declarat Adriana Maucher, unul dintre proprietarii de terenuri aflate pe amprenta proiectului minier.

„Dacă proiectul se va realiza, persoanele care locuiesc aici vor fi nevoite să se relocheze. Ne dorim companii care să investească la noi în comună, dar nu într-un mod agresiv față de oameni și natură”, a declarat Viorica Bold, președintele asociației locale EcouRovinaBucureșci.

Al treilea proiect blocat, și ultimul

Proiectul Valea Rovinei este situat în județul Hunedoara și constă în exploatarea a trei zăcăminte de aur-cupru pe o suprafață de 2,768 de hectare. Proiectul este deținut în proporție de 100% de Samax România, subsidiară a Euro Sun Mining.

Exploatarea minieră de la Rovina este una dintre cele trei din Apuseni considerate valoroase din punct de vedere al minereului aurifer. Celelalte sunt Roșia Montană și Certej.

Dar spre deosebire de Certej (pentru care este în curs o investigație penală) și mai ales de Roșia Montană (unde proiectul Gold Corporation bazat pe exploatare bazată pe cianuri a provocat un scandal național și pentru care se desfășoară în prezent un proces comercial internațional), la Rovina autorizațiile s-au obținut fără controverse, iar proprietarii Samax România speră că extracția minieră poate începe la anul.

Spre deosebire de proiectele Roșia Montană și Certej, proiectul Rovina e deținut în totalitate de o companie privată, fără participarea statului român.

Samax România SRL are ca acționar unic un offshore din Cipru, Samax România Limited, conform datelor publicate în Monitorul Oficial.

Conform raportărilor către bursa din Toronto ale firmei Euro Sun Mining Inc, această companie canadiană este acționarul unic al offshore-ului din Cipru. Prin urmare și al Euro Sun Mining Inc și deține și dreptul de exploata resursele de aur și cupru de la Rovina.

Carpathian Gold este preluată în 2016 de miliardul indian Stan Bharti și integrată în societatea Euro Sun Mining Inc, așa cum reiese din raportările acestei firme către investitori.

În septembrie 2020, compania își anunță investitorii de pe bursă că a apărut o nouă investiție realizată alături de firma Sprott Capital Partners. Această societate este parte din fondul de investiții Sprott Assets, companie condusă de canadianul Eric Sprott. Averea sa era evaluată la peste un miliard de dolari.

Din acționariatul Euro Sun Mining Inc mai fac parte fonduri ca Ruffer LLP, Franklin Bissett Investment Management, Franklin Advisers Inc, Merk Investments LLC sau The Baupost Group LLC.

  • 16x9 Image

    Marian Păvălașc

    A intrat în echipa Europa Liberă în ianuarie 2021. Este un jurnalist freelancer care își propune să publice știri importante, dar și reportaje, investigații. A intrat în presă în primii ani ai studenției, în urmă cu 15 de ani, atunci când a început să scrie pentru un cotidian din Galați. 

XS
SM
MD
LG