Linkuri accesibilitate

Discipolii Estului. Cât de mare a fost influența propagandei ruse în România anul trecut


Imagine generică reprezentând un troll pe internet.

Temele propagandei ruse în România, în 2022, au avut legătură, în principal, cu Războiul din Ucraina. În primele luni de după declanșarea conflictului s-au conturat și principalele narative ale conflictului, unele de inspirație transnațională, altele cu iz local.

Principalii promotori ai ideilor care susțineau antivaccinarea s-au dovedit a fi și cei care au dus mai departe ideile favorabile Kremlinului.

Au existat trei etape în modul în care au evaluat narativele privind războiul din Ucraina, explică Andrei Tiut, director de programe pentru reziliență democratică al GlobalFocus Center.

„Au existat, într-o primă fază, poziționări mai deschise, chiar înainte și imediat după ce a început războiul - ucrainienii sunt naziști, insistându-se pe batalionul Azov”, explică Tiut.

El spune că, pentru că nu au avut mult succes, promotorii acestor mesaje au renunțat la ele, mai ales că opinia publică s-a poziționat, încă din primele zile ale conflictului, de partea ucrainenilor.

Așa a apărut etapa a doua de comunicare prorusă, bazată pe o strategie „mai degrabă evazivă, prin care se evita să se spună direct că Rusia este ok, că Rusia are dreptate la acest război”. În această etapă, mesajele erau mai degrabă în direcția: „dar și ucraineni au partea lor de vină”.

A treia etapă, mult mai bine delimitată în timp, a fost marcată de momentul bombardării podului de la Kerci, în octombrie 2022 de către ucraineni. A fost punctul în care, spune Tiut, agenții propagandei au început să transmită mesaje care să stârnească teamă față de Rusia.

„Narativul se vedea din bucățele, ca o piesă de puzzle, în care ne arăta că Rusia este puternică și trebuie să ne temem de ea și, în același timp, că Occidentul nu va veni la ajutorul nostru”, arată expertul.

Transnațional vs. local

În cele zece luni de la începerea războiului, au existat narațiuni care pot fi catalogate ca fiind generale, propagate în întreaga lume și care au promovat aceleași idei principale, transnaționale și cele cu iz local. În România, principalele trei narative de ordin general au fost:

  1. Democrația de tip vestic a eșuat.
  2. NATO și/sau UE sunt slabe și nu pot opune rezistență relevantă Rusiei.
  3. NATO a provocat Rusia și a declanșat astfel criza din Ucraina.

În privința celor transnaționale, Andrei Tiut vine cu un exemplu relevant:

„Unul unele cele mai interesante narative a fost acela al revizionismului care apare aproape identic în România, în Polonia și Ungaria, țări vecine Ucrainei și unde apărea ideea recâștigării unor teritorii. Au existat speculații că respectivele țări le-ar putea dobândi sau a redobândi.”

Chiar dacă nu era în postura de vecin al Rusiei, narativul a apărut și în Serbia sub o altă formă: „Serbia ar fi putea fi ajutată de către o Rusie mai puternică să obțină Kosovo”.

În privința narativelor locale, topul primelor trei arată astfel:

  1. Orice român care susține Ucraina este trădător de neam și țară.
  2. România este o colonie a Vestului..
  3. Decidenții români nu servesc interesele propriilor cetățeni în contextul războiului.

Cât succes au narativele de război

Într-o analiză privind eficacitatea narativelor propagate de-a lungul celor zece luni de război, The Conversation explică o parte dintre cele care au circulat în Occident la începutul conflictului.

A existat ideea susținută de politicienii ruși și mass-media de la Moscova care a susținut că Rusia luptă împotriva naziștilor din Ucraina și care au uzurpat puterea printr-o lovitură de stat din 2014, apoi au împins țara spre o alianță cu Occidentul, iar asta reprezintă o amenințare directă la adresa Rusiei.

Privită din Occident, narațiunea inspirată de Kremlin este vădit falsă, susține The Conversation care arată că, așa cum apare în propagandă și antipropagandă, a existat și o contranarațiune - că ucrainenii au decis, în „revoluția demnității” din 2014, că au vrut să se elibereze de presiunea sufocantă a lui Vladimir Putin pentru a renunța la aspirațiile lor de a se alătura Occidentului, de a-și fortifica democrația și de a fi un stat pe deplin suveran și independent.

Inspirați de această narațiune - și de invazia neprovocată a țării lor de către puternicul lor vecin - ucrainenii au rezistat cu curaj și eficacitate asaltului rusesc și chiar au triumfat semnificativ pe câmpul de luptă.

Nu toate narativele pot fi însă combătute, mai ales dacă în ele nu au nimic factual.

Studiu de caz - Parada din 9 mai

Parada din data de 9 mai, puternic promovată de Kremlin, a fost un moment propice pentru propagarea mesajelor favorabile Rusiei.

Vladimir Putin la parada din Piața Roșie alături de una dintre femeile-veteran din Al Doilea Război Mondial.
Vladimir Putin la parada din Piața Roșie alături de una dintre femeile-veteran din Al Doilea Război Mondial.

Cu zece zile înainte de data de 3 mai, au fost lansate discuții despre un al treilea război mondial, în special pe canale de social media care au mai fost folosite pentru promovarea ideilor ruse.

Unul dintre acestea a fost cel al avocatului Gheorghe Piperea, un cunoscut promotor al ideilor antivaccin. Acest mesaj a fost dublat de altele care sugerau că, sub o formă sau alta, NATO ar trebui să ceară Rusiei pacea sau că NATO nu dorește pacea.

Începutul discuțiilor au coincis cu declarațiile ministrului de Externe rus, Serghei Lavrov, și ale Chinei în această direcție. Tot în această perioadă au fost și intervenții pro-pace din partea unor intelectuali precum Jurgen Habermas sau Stephen Walt, a explicat Andrei Tiut pentru Europa Liberă.

„Vedem, așadar, o ofensivă propagandistică a Rusiei care amenința indirect cu războiul mondial, provocând reacții ale intelectualilor vestici care îndeamnă la prudență și cer Occidentului să facă mai multe eforturi, nedeterminate însă, pentru obținerea păcii, în timp ce pe canale mai puțin diplomatice, dar cunoscute pentru alinierea în trecut la pozițiile Kremlinului, se vorbea de pericolul războiului și necesitatea de a cere pace”, spune Andrei Tiut.

Aceste eforturi propagandistice nu erau însoțite însă de o ofertă de pace la nivel diplomatic.

Beneficiile propagandistice pe care le-ar fi avut Rusia din propagarea ideii în occident ar fi avut reverberențe și în propaganda internă. Ar fi susținut:

  • Ideea conform căreia „operațiunea specială” nu a progresat mai mult deoarece este o luptă împotriva NATO și nu a Ucrainei.
  • Ideea conform căreea Ucraina nu este o țară „adevărată” și nu are drept de a-și influența propriul destin.

Dacă ar fi fost vorba de un efort de a întări propaganda internă înainte de pregătirea manifestărilor dedicate zilei de 9 mai, atunci România nu ar fi fost probabil una dintre țintele cele mai bune, pentru că publicul român nu a arătat, statistic, înclinații spre promovarea unei păci care ar aduce mai aproape Rusia de granițele naționale.

Cu toate acestea, există o nișă socială sensibilă la astfel de mesaje.

Cum a reacționat Facebook la mesajele false

Andrei Tiut spune că, pentru prima dată de când face monitorizări pe diverse teme, au existat postări care nu au putut fi analizate, deși ele apăreau că ar fi avut impact major pe rețelele sociale, pentru că experții nu mai aveau acces la datele din spatele lor.

Una dintre aceste postări a fost a avocatului Gheorghe Piperea. Linkul exista, dar nu funcționa deoarece conținutul a fost șters. Mesajul reprezenta o acuzație că ucrainenii ar trafica pe piața neagră armament occidental.

Narativul nu era pentru prima dată pe Facebook, dar rețeaua nu a identificat și celelalte surse pentru a le elimina. Informații similare sunt prezente într-un grup pe Facebook încă din 23 iunie.

Al doilea mesaj, unul sensibil, a fost atribuit generalului Mircea Chelaru (AUR) din 26 iunie, însă o variantă circula de pe data de 20 iunie pe pagina În slujba semenilor fără nici o atribuire.

Tiut consideră că, pe termen scurt, eliminarea mesajelor toxice este o formă de reziliență a societății, dar pe termen mediu „vorbim de o cursă a înarmărilor între cei ce moderează și cei ce nu vor să fie moderați.”

Cine au fost promotorii mesajelor favorabile Rusiei

Au existat și promotori asumați pro-Rusia și cei care au promovat ideile de la Moscova, pozând în postura de independenți, mai ales pe fondul relațiilor istorice tensionate.

Imaginea Rusiei în România era una negativă încă de la începutul războiului. Într-un sondaj realizat imediat după declanșarea atacului de către Rusia în Ucraina, 79% dintre români credeau că Rusia are o atitudine neprietenoasă față de România. În ciuda acestor provocări, propaganda rusă a fost în creștere. Influencerii au preferat să se alinieze pozițiilor rusești în loc să sprijine Rusia fățiș.

Ambasada Rusiei, un influencer mediocru

În acest context, canalele oficiale rusești nu au, de obicei, prea mult succes. Cele mai importante promotoare ale mesajelor directe ale Kremlinului au fost paginile de Facebook ale Ambasadei Rusiei în România și cea a Casei Rusia, centrul cultural instituit cu rolul de a promova cultura rusă în România.

Li s-au adăugat cele de Instagram, Telegram și Twitter, dar cu influență aproape spre zero. Andrei Tiut spune că a măsurat, de-a lungul celor zece luni de conflict, impactul pe care l-au avut postările de pe site-ul ambasadei comparativ cu cele ale altor influenceri.

Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei la București, a încercat organizarea unei conferințe de presă în care să susțină poziția Moscovei. Evenimentul a fost anulat după boicotul ziariștilor pe rețelele de socializare.
Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei la București, a încercat organizarea unei conferințe de presă în care să susțină poziția Moscovei. Evenimentul a fost anulat după boicotul ziariștilor pe rețelele de socializare.

Pe baza datelor CrowdTangle - un motor de monitorizare dezvoltat de Facebook și care măsoară numărul de interacțiuni - reacțiile pe Facebook pe care le strânge în fiecare zi ambasada (în ciuda postărilor multiple) sunt de aproximativ 2.500.

Prin comparație, o singură postare a unuia dintre influencerii pro-Rusia mai vizibili poate ajunge la 7-12.000 de reacții.

Reacțiile scăzute vin pe fondul lipsei de interes a unei promovări constante, spun specialiștii. Sunt zile în care nu există nicio reacție față de ceea ce postează Ambasada.

„Faptul că personalul din spatele paginii pare să aibă o zi liberă sugerează că există o singură persoană responsabilă, astfel încât nu sunt posibile turele”, arată Tiut.

În ceea ce privește conținutul, pagina de Facebook oferă, de obicei, linkuri către articolele agențiilor de știri oficiale rusești în limba engleză. Postarea poate fi însoțită de un mic rezumat în limba română. Alteori, postările sunt în engleză sau direct în rusă.

Alte categorii de promotori ai mesajelor Rusiei sunt atât în media mainstream, cât și pe rețelele sociale.

Andrei Tiut spune că au existat și la televiziunile de știri momente în care au fost promovate narațiuni favorabile Rusiei. Una dintre aceste televiziuni este România TV, care s-a remarcat în nenumărate situații în promovarea mesajelor cu iz local, dar și a actorilor din zona politică apropiați Rusiei declarativ.

Fosta senatoare AUR Diana Șoșoacă este unui dintre aceștia. Ei i se alătură o altă serie de politicieni apropiați Alianței pentru Unirea Românilor.

Ei nu au promovat mesaje de susținere a Moscovei sau au războiului, dar au avut multe narative de contestare a ajutorului dat de Uniunea Europeană sau cel acordat de România refugiaților, au cerut ca România să profite de conflict pentru a-și atinge obiectivele revizioniste sau au contestat capacitatea Ucrainei de a sta parte în acest război sau existența statală.

Pe influencerii din această zonă îi leagă deopotrivă susținerea, pe perioada pandemiei, a narativelor anivaccin sau antiautoritate.

Influenceri care nu au nicio afiliere formală cu Moscova, precum Gheorghe Piperea și Iosefina Pascal, obțin în mod constant scoruri mai bune decât Ambasada Rusiei, fiind forța motrice din spatele propagandei aliniate la Rusia în social media de tip mainstream.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG