Linkuri accesibilitate

Cum încearcă propaganda rusă să submineze încrederea în Armata Română. Principalele voci care susțin temele Moscovei


Imaginile cu defilarea blindatelor de Ziua Națională au devenit material pentru dezinformările propagate pe social media.
Imaginile cu defilarea blindatelor de Ziua Națională au devenit material pentru dezinformările propagate pe social media.

Propaganda rusă a încercat subminarea încrederii în Armata Română, potrivit raportului Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru 2023. Europa Liberă prezintă tentativele care tot apar de la începutul războiului din Ucraina de a slăbi instituția cu cea mai mare credibilitate în rândul românilor.

Dezinformarea și propaganda rămân printre cele mai sofisticate metode ale războiului hibrid. Slăbirea încrederii în instituțiile de apărare și în aliați șubrezesc, pe termen lung, societatea în ansamblu.

Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe anul 2023 arată că „Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate.”

Provocările de natură militară au continuat să fie generate de actiunile Moscovei de a-și păstra şi consolida influenţa asupra statelor din acest areal şi de a proiecta propriile ambiţii geopolitice, se arată în raport.

Printre riscurile determinate de continuarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina la adresa ţărilor din regiune, CSAT enumeră:

  • creşterea numărului incidentelor militare;
  • atacurile cibernetice de sorginte rusă;
  • posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaţilor ucraineni;
  • exportul ameninţărilor de criminalitate organizată transfrontalieră din Ucraina;
  • posibile atentate sau acte de sabotaj împotriva transporturilor militare destinate; Ucrainei ori a facilităţilor autohtone de producţie de tehnică şi echipamente.

Profesorul Ciprian Cucu, de la Universitatea din Alba Iulia, spune că dezinformarea face parte din strategia militară a Rusiei.

La aceasta contribui un întreg aparat de stat, format din mii de oameni, implicați la diferite niveluri – de la gândirea strategiilor, până la derularea efectivă a operațiunilor.

„Scopul principal este reașezarea lumii într-un fel în care să avantajeze regimul de la Kremlin pe o perioadă cât mai lungă – nu este vorba doar de Putin, ci de o schimbare radicală, care să impună Rusia, prin amenințare și violență, ca unul dintre actorii principali la nivel mondial”, explică Cucu.

Expert în dezinformare, prof. Ciprian Cucu spune că, în România, propaganda rusă se bazează atât pe oameni care urmăresc un interes propriu, dar și pe așa-numiții „idioți utili”.
Expert în dezinformare, prof. Ciprian Cucu spune că, în România, propaganda rusă se bazează atât pe oameni care urmăresc un interes propriu, dar și pe așa-numiții „idioți utili”.

El spune că dezinformarea nu este limitată la aparatul de stat rusesc, ci este susținută și de colaboratorii externi, inclusiv din România, care văd oportunități în modelul rusesc – atrași de caracterul antidemocratic și iliberal al acestuia.

„Nu toată lumea poate să prospere (așa cum crede că i s-ar cuveni) într-un stat de drept bazat pe legi și pe competiție corectă, unii au nevoie de un regim autoritar pe care să-l servească și care să le asigure diverse privilegii (cum era și în România comunistă)”, spune Cucu despre motivația acestora.

O altă categorie este cea a „idioților utili”, un termen inventat la Moscova, care desemna, în timpul Războiului Rece, aliaţii involuntari ai comunismului.

Toți au ca strategie repetarea unor informații false până când ele capătă, în ochii și urechile opiniei publice, greutatea unora adevărate.

Platforma de combatere a știrilor false legate de armată

Știrile false despre armată au apărut frecvent de la începutul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei, în special pe rețelele de socializare.

Ministerul Apărării Naționale a dezvoltat o platformă de combatere a știrilor false încă dinainte de începerea conflictului din Ucraina, din 2019, pe fondul creșterii dezinformării din mediul online.

Conform platformei inforadar a Ministerului Apărării Naționale, unele dintre teme au apărut recurent, deși au fost dezmințite de fiecare dată.

  • Pregătiri pentru mobilizare

Pe 3 martie 2022, au apărut speculații cu privire la procesul de încorporare din Mureș. În fapt, documentele – o adresă a Centrului Militar Mureș către Direcția de Sănătate Publică Mureș, prin care se solicită actualizarea datelor medicale ale cetățenilor încorporabili și a rezerviștilor, precum și adresa trimisă de DSP către medicii de familie din acest județ în vederea furnizării acestor date – făceau parte dintr-o procedură care se realiza în fiecare an.

Informația venea după ce, cu două luni înainte, circulase alta, despre un fals ordin de chemare la mobilizare sau la război, iar în februarie apăruse o altă știre falsă, cum că urmează reintroducerea serviciului militar obligatoriu, deși acesta fusese suspendat încă din 2005.

Tema avea să reapară șapte luni mai târziu, de data aceasta având ca punct de plecare județul Cluj și, mai apoi, în februarie 2023 – ca informație falsă privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu.

  • Imagini cu tehnică militară folosită în alte situații

O altă temă recurentă este legată de folosirea unor imagini cu tehnică militară în situații scoase din context.

Pe 16 ianuarie 2024, o postare pe canalul rusesc Telegram prezintă o aşa-zisă „relocare” de tehnică militară din dotarea Armatei României către frontiera cu Republica Moldova.

Imaginile despre care autorul spunea că au fost surprinse pe 12 ianuarie 2024 erau, de fapt, de la parada militară din 1 decembrie 2023.

În mai 2023, erau prezentate, tot pe social media, înregistrări video sau înregistrări ale unor transmisiuni în direct realizate de diferiți cetățeni, în care deplasarea pe teritoriul național a unei coloane de tehnică militară din dotarea Batalionului 151 Infanterie ,,Războieni” din Iași este prezentată în mod fals și alarmist drept un transport de armament sau trupe către Ucraina.

În realitate, coloana militară mergea către cazarma din Iași la finalul exercițiului ,,Anakonda 23”, care se desfășurase în Polonia în perioada 28 aprilie - 18 mai 2023.

  • Presupuse atacuri ale României în Ucraina

În ianuarie 2024, o știre falsă apărută pe un cont de pe X, fostul Twitter, pretindea că o aeronavă F-16C din dotarea Forțelor Aeriene Române ar fi decolat sâmbătă, 27 ianuarie, de pe Baza 86 Aeriană din Constanța, și că ar fi bombardat, la ora 03:22, o grupare de forțe ale Federației Ruse din apropiere de Herson.

Știrea a fost demontată de specialiștii MApN.

  • Falsificarea conturilor unor oficiali

O altă modalitate de transmitere de informații false a fost clonarea unor conturi ale unor oficiali ai armatei. Astfel, în februarie 2022, pe Facebook, a apărut un cont fals cu datele și imaginile șefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, cu care acesta nu avea nicio legătură.

Falsa identitate fusese fabricată pe baza unor informații și fotografii extrase de pe pagina oficială de Facebook. MApN făcea un apel la opinia publică să raporteze acea pagină pentru ca ea să fie scoasă din fluxul Facebook.

Cine se află în spatele dezinformărilor

Majoritatea informațiile false care aveau legătură cu armata au fost propagate de conturi de social media pe platforme diverse, de la Facebook, la X.

Într-o analiză despre cine propagă informațiile false, utile Kremlinului, think-tankul Global Focus a verificat 4.741 de pagini publice de Facebook din România.

Analiza a arătat că, deși influența directă a paginilor asumate proruse în România este limitată, Kremlinul a folosit indivizi și organizații locale care au promovat narative care nu sunt direct proruse, ci care au rolul de a diviza și submina orientarea transatlantică și apartenența la UE a României.

„Kremlinul exploatează, fără costuri, euroscepticismul afișat în România de canalele ultraconservatoare (și, mai recent, ultranaționaliste) de pe Facebook, chiar dacă nu există nicio legătură aparentă între cele două clustere”, se arată în cercetare.

Experții în dezinformare au aflat că Grupul „Pro-Rusia” are șase pagini interconectate, care examinează diferite subiecte, variind de la media și politică, la cultură și instituțiile diplomatice. Impactul lor este minor.

Kremlinul nu are și nu poate avea o influență masivă directă în România, explică raportul, pentru că, „populația percepe mai degrabă Moscova ca fiind cea mai mare amenințare la adresa securității naționale și chiar a integrității teritoriale”.

Explicația psihologică persistă în primul rând din cauza nemulțumirilor istorice, adânc înrădăcinate în psihicul românesc, legate de al Doilea Război Mondial.

De aceea, în privința narativelor promovate în România, strategia Rusiei a fost să apeleze la promovarea unor povești perturbatoare care să submineze încrederea în democrația românească și în partenerii euro-atlantici ai Bucureștiului.

Studiu de caz – interviul lui Tucker Carlson și propaganda românească

Un eveniment important pentru activarea celor care promovează și distribuie mesaje care servesc și ajută interesele Rusiei a fost interviul de două ore pe care prezentatorul de televiziune american Tucker Carlson i l-a luat liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, la Moscova, pe 6 februarie 2024.

Carlson Tucker i-a luat lui Vladimir Putin un interviu de două ore, în care acesta a prezentat principalele narative ale propagandei rusești.
Carlson Tucker i-a luat lui Vladimir Putin un interviu de două ore, în care acesta a prezentat principalele narative ale propagandei rusești.

Putin a justificat cu această ocazie invazia Rusiei în Ucraina.

Printre narativele asupra cărora Putin a insistat, experții în dezinformare ai think-tankului Global Focus au identificat câteva care au fost ulterior preluate de cei care promovează mesajele Rusiei în România:

  • pacifismul toxic (răspândește teama de război global și susține că doar Ucraina ar trebui să facă compromisuri sub pretextul păcii);
  • revizionismul teritorial (în beneficiul țărilor vecine, inclusiv al României);
  • ideea că Rusia este neînțeleasă;
  • acuzațiile că CIA ar fi aruncat în aer conductele Nord Stream;
  • teza că Occidentul este de fapt agresorul prin faptul că s-a apropiat prea mult de granițele Rusiei.

Google Trends – un instrument care măsoară impactul unui subiect în mediul online – a calculat interesul stârnit de interviu.

Creșterea față de orice alt subiect legat de Ucraina a fost de 30-50%. Asta a dus la concluzia că evenimentul a fost unul „notabil”, nu „senzațional”.

Au existat două direcții pe care actorii de extremă dreapta sau cei pro-ruși au reacționat la întâlnirea Putin-Carlson: una de susținere și identificare cu gazda și cu președintele rus, cealaltă doar de susținere a lui Carlson, dar fără una explicită pentru Putin.

Vocile apropiate Moscovei l-au lăudat pe Putin pentru prestația sa și au apărat „legitimitatea și profesionalismul” lui Carlson, susținând că „a respectat toate standardele jurnalistice” și au asociat afirmațiile false despre sancțiunile UE împotriva Rusiei cu „cenzura asupra libertății de exprimare” impusă de „birocrații de la Bruxelles” pe platformele de socializare.

Fostul deputat Cozmin Gușă, patron de publicații și președinte al Federației Române de Judo susținea, în emisiunea sa de la radio Gold FM, că „«legendarul gazetar» (n.r. Tucker Carlson) a fost amenințat cu închisoarea în SUA, dacă îndrăznește să-i ia un interviu lui Vladimir Putin”, informație falsă.

Gușă a catalogat întâlnirea ca „interviul secolului, în care Putin a reușit să se impună ca lider informal al suveraniștilor europeni și co-lider al suveraniștilor globali, alături de Donald Trump”.

Un alt personaj care s-a plasat pe aceeași direcție este un așa-zis „economist”, Dan Diaconu, care scrie frecvent pe Facebook, dar nu a putut fi identificat de presă.

El are un blog, „Economic Trends”, și este citat de Sputnik ca „una dintre cele mai apreciate figuri de pe internet”. Nu a dat interviuri niciunei publicații mainstream. Și el a marșat pe ideea că Carson Tucker este victimă a cenzurii impuse de Uniunea Europeană.

„Sancțiunile împotriva lui Carlson nu sunt un accident. Dacă vă amintiți când Musk a vorbit pe Twitter despre viziunea sa despre libertatea absolută, birocrații de la Bruxelles i-au răspuns ferm că poate spune ce vrea, dar în UE trebuie să respecte regulile. Care reguli? Cele care impun cenzura masivă a conținutului”, arăta Diaconu, conform think-tankului.

Pe aceeași direcție s-a plasat și Aurelian Pavelescu, fost deputat și actual președinte al Partidului Național Țărănesc Creștin-Democrat (PNȚCD), care a susținut că informațiile privind legăturile lui Carlson cu Kremlinul sunt „absurde” și fac parte din „propaganda de război” care s-a transformat într-o „dictatură și un instrument de teroare folosit împotriva cetățenilor”.

Principalele narative proruse din spațiul românesc

  • Pacifismul toxic

Pe 13 februarie, liderul S.O.S. România, senatoarea Diana Șoșoacă distribuia de Facebook o imagine alegorică despre lupii care se luptă - aluzie la războiul dintre Rusia și Ucraina:

„Atunci când un lup pierde lupta împotriva altui lup și își dă seama că nu mai are nicio șansă de a câștiga, lupul care pierde își oferă pașnic jugulara adversarului, ca și cum ar spune «Am pierdut, hai să terminăm». [...] O forță străveche de o mie de ani îl împiedică să-l ucidă pe cel care are «umilința» de a se recunoaște învins. [...] Nici un învingător, nici un învins! Amândoi lupii se îndepărtează, iar roata vieții continuă. Dacă oamenii ar învăța lecția de la lupi, în loc să continue să se «măcelărească» între ei din orgoliu și sete de putere!”.

Această paralelă se înscrie în ceea ce experții denumesc narațiunea pacifistă toxică care îl prezintă pe Volodimir Zelenski drept responsabil pentru viețile pierdute în război.

  • Revizionismul teritorial

Un alt punct din interviul lui Tucker a fost legat de revizionismul teritorial, Ucraina fiind, în opinia lui Putin, un stat creat artificial de Stalin, prin alipirea de teritorii de la Polonia, Ungaria și România. Tema este recurentă în cadrul grupărilor de extremă dreaptă.

  • Rusia nu are niciun interes sa atace România.

„Un alt unghi folosit de actorii de extremă-dreapta/pro-ruși pentru a minimiza pericolul pe care îl reprezintă Rusia pentru securitatea națională se concentrează pe ideea că Putin nu are niciun interes să atace România și că, dacă dorește să o controleze, acest lucru se va întâmpla cu sau fără voia noastră; și fără a fi nevoie să folosească forța (fizică)”, se arată în raportul Global Focus.

Unul dintre promotorii acestei idei este influencerul și comentatorul politic Dana Budeanu care, imediat după interviu, a apărut la România TV pentru a susține că „Putin nu va ataca niciodată România”, iar principala concluzie a interviului cu Tucker Carlson este că „trebuie să discutăm cu toată lumea”.

Mai mult, ea a subliniat că avertismentele privind un posibil război cu Rusia sunt doar „speculații făcute pentru a speria populația”, deoarece Putin este atât de puternic, încât nu are nevoie să invadeze o țară pentru a o controla.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG