De ce au protestat miercuri sute de avocați. Termene de judecată prea mari, măsurile fiscale ale guvernului Ciolacu

Radu Drăgan, avocat în Baroul București, este printre puținii avocați care nu au amânat termenul pentru procesul programat miercuri. E un litigiu pentru o proprietate, care durează din 2001.

Avocatul spune că în ciuda protestului, nu a vrut să mai amâne. Procesul durează deja de prea multă vreme.

„Au trecut 22 de ani și nu am vrut să amânăm și mai mult. Astea-s termenele în cazul revendicărilor terenurilor și imobilelor”, îmi spune Radu Drăgan.

Clientul lui, Ciortan Anton, îmi dă și mai multe detalii: „În 2001 se judecau la două săptămâni, acum au ajuns la 3 luni, domnul avocat îmi spune că sunt și mai mari. E bătaie de joc”.

Elena Bădinuță este o altă clientă care așteaptă de trei luni un termen într-un proces de partaj. A și fost dată în judecată de fostul soț că ar tergiversa punerea în aplicare pentru hotărârea instanței.

„Nu aveam cum. S-a terminat în ianuarie, dar redactarea sentinței nu a venit decât în iulie. A durat șapte luni până mi-a venit redactarea”, spune Elena Bădinuță, aflată miercuri la Tribunalul București, pentru Europa Liberă.

Tot la Tribunalul București, avocata Cătălina Rădulescu a primit termen pentru un proces de contestație a unei amenzi în februarie 2024.

„Procesele vor dura enorm, o să ieșim la pensie cu ele. Am primit azi termen anul viitor în februarie. Am colegi care au primit termen în octombrie 2024. Practic, actul de justiție devine inutil, pentru că până se finalizează procesul nu mai există interes să obții o hotărâre judecătorească”, a spus avocata Rădulescu.

„Problemele astea vin de la modalitatea în care e organizat în ansamblu sistemul de justiție. Există personal foarte puțin în raport cu locurile care ar trebui ocupate. Și la grefieri și la politiști există un număr mare de cauze și nu mai fac față”, mi-a mai spus Cătălina Rădulescu.

Majoritatea avocaților care au avut miercuri procese au cerut amânarea termenelor. Avocații au intrat în sală numai în cazurile urgente.

„Am încasat un leu onorariu”

Zeci de avocați au protestat în jurul prânzului pe scările de la Palatul Justiției din București. „O zi fără avocaţi! Ziua în care justiţia nu există”, și-au intitulat ei protestul.

„Suntem avocați, să fim respectați” și „Fără avocați, nu sunteți apărați” au fost câteva din sloganele strigate de avocați.

Pe lângă faptul că noile măsuri fiscale introduc taxe suplimentare pentru veniturile lor, una din principalele lor nemulțumiri este legată de onorariile pe care le stabilesc judecătorii.

„Eu am primit un onorariu de un leu. Nicio meserie nu încasează pentru munca prestată un leu”, a spus avocatul Costel Gâlcă.

Avocații numiți din oficiu pentru cazurile penale nu au primit onorariile din luna februarie. „Noi practic lucrăm pro bono pentru munca pe care o depunem”, a spus Alex, un avocat cu un an de practică judiciară.

Avocații penaliști spun că sunt deranjați de menținerea delegațiilor avocaților din oficiu când există și apărători aleși de clienți.

„Aceștia sunt bani publici, din fondurile Ministerului Justiției. Nu mi se pare în regulă să tăbărâm din punct de vedere fiscal pe avocați, dar totodată să plătim avocați din oficiu în spatele apărătorilor aleși termen după termen”, a spus avocata Simona Oprea.

Fost decan al Baroului București, Ion Iordăchescu susține că dacă avocații nu vor obține nimic după ziua de miercuri, vor organiza alte forme de protest.

„Sunt foarte multe opinii în privința acestor forme de protest. Nemulțumiri sunt destule. Astăzi, conform bannerelor afișate au fost câteva din acestea”, a spus Ion Iordăchescu.

Protestul „O zi fără avocaţi!” a fost organizat de Uniunea Naţională a Barourilor în întreaga ţară, cu întreruperea a activităţii avocaţilor.

Au făcut excepție „cauzele urgente privind anumite măsuri preventive sau asiguratorii şi orice alte cauze cu caracter de urgenţă, de natură a pune în pericol drepturi şi libertăţi fundamentale”.

Uniunea Naţională a Barourilor a transmis un memoriu Guvernului, Ministerului Justiţiei, Ministerului de Interne, CSM, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului General, dar şi comisiilor de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor în care semnalează principalele probleme din sistemul de justiție.

Una din principalele probleme este acordarea termenelor îndelungate în instanţe. „Intervalul de circa 6 luni între momentul la care se iniţiază un anumit demers juridic şi primul termen de judecată generează nemulţumirea vădită a clienţilor şi diminuează încrederea justiţiabililor în justiţie”, spun avocații.

Alte probleme din sistemul de justiție semnalate de avocați:

• prelungirea nejustificată a procedurii de regularizare a cererilor de chemare în judecată;
• amânarea repetată a pronunţării soluţiilor în dosare (neurmată, în materie civilă, de comunicarea hotărârii motivate) peste termenul prevăzut de Codul de procedură civilă;
• comunicarea hotărârii motivate depăşeşte frecvent durata de 6 luni;
• durata foarte mare a perioadei de derulare a urmăririi penale;

Probleme create în urma aplicării Hotărârii CSM nr. 2040/13 iulie 2023 privind luarea unor măsuri de normare a muncii:

• preschimbarea termenelor de judecată pentru dosarele aflate pe rol, ajungându-se la un decalaj de peste 6 luni de zile faţă de termenele stabilite iniţial;
• fixarea primului termen pentru dosarele nou înregistrate la un interval foarte mare de timp faţă de data înregistrării cererii;
• inexistenţa unei aplicări unitare a procedurii de normare a activităţii, ceea ce lipseşte actul de justiţie de previzibilitate;
• Neindicarea unui reper temporal până la care urmează a fi realizată analiza CSM, deşi prin Hotărârea CSM nr.2040/13 iulie 2023 se arată că normarea muncii la 40 dosare/lună reprezintă o măsură temporară, până la efectuarea unei analize referitoare la volumul optim de activitate al judecătorilor;
• limitări ale accesului la justiţie cauzate de cuantumul nerezonabil al taxelor;
• valoarea excesivă a taxelor judiciare de timbru în unele situaţii (în special procesele de partaj), care în multe situaţii împiedică sau descurajează părţile să iniţieze demersurile judiciare;
• ineficienţa practică a legislaţiei ajutorului public judiciar, aceasta nefiind corelată cu realităţile economice din prezent;