Zeci de mii de armeni s-au adunat în centrul Erevanului după apelurile unui arhiepiscop armean care a cerut demisia guvernului Nikol Pașinian din cauza unui acord de frontieră semnat cu Azerbaidjan.
Arhiepiscopul Bagrat Galstanian, liderul Episcopiei Tavush a Bisericii Apostolice Armene, a condus protestul în piața centrală a capitalei armene împotriva controversatului acord de demarcare a frontierei cu Baku, care cedează controlul a patru sate care făceau parte din Azerbaidjan în perioada sovietică, dar care sunt controlate de Armenia încă din anii 1990.
Acordul de frontieră a fost salutat de Statele Unite și Uniunea Europeană, precum și de Pașinian, care a fost acuzat de politicienii de opoziție că a renunțat la un teritoriu fără garanții.
Adresându-se miilor de susținători care s-au adunat în Piața Republicii din Erevan, Galstanian i-a acordat lui Pașinian o oră, până la ora 19:40, ora Erevanului, pentru a-și anunța demisia.
„Nu mai aveți nici un fel de putere în Republica Armenia”, a spus Galstanian, folosind aceeași expresie pe care Pașinian i-a adresat-o predecesorului său, premierul Serzh Sarkisian, când l-a provocat cu succes la protestele de stradă care au avut loc în urmă cu șase ani.
Arhiepiscopul a spus că este gata, în următoarea oră, să se întâlnească cu Pașinian pentru a discuta „toți termenii demisiei sale”, stârnind uralele mulțimii ieșite în stradă și scandări ca „Nikol trădător!” și „Demisia!”
Când termenul limită a trecut fără niciun răspuns din partea lui Pașinian, Galstanian a spus că va petrece noaptea în piață și și-a îndemnat suporterii să se adune din nou în același loc mâine.
Galstanian le-a cerut susținătorilor săi să aibă răbdare „încă două sau trei zile”, în timp ce el studiază posibilitatea de a-l demite pe Pașinian în parlament.
Aliații politici ai lui Pașinian și alți susținători ai săi l-au atacat verbal pe Galstanian în timpul protestelor din ultimele două săptămâni.
În timpul unei sesiuni din 30 aprilie a parlamentului armean, parlamentarii pro-guvernamentali l-au catalogat pe Galstanian ca spion rus, l-au acuzat că a provocat încă un război cu Azerbaidjanul și chiar au cerut grănicerilor armeni să-l expulzeze forțat pe arhiepiscopul de 52 de ani.
Pașinian a spus că concesiile unilaterale sunt necesare pentru a preveni agresiunea militară azeră împotriva Armeniei.
Opoziția armeană susține că de fapt încurajează Baku să ceară mai mult teritoriu de la Armenia și să folosească forța în acest scop.
Armenia și Azerbaidjan au purtat două războaie în ultimele trei decenii în regiunea Nagorno-Karabah, care a fost o enclavă majoritară etnică armeană de la colapsul sovietic și este recunoscută la nivel internațional ca teritoriu azer.
Regiunea a intrat inițial sub controlul forțelor etnice armene, susținute de armata armeană, în luptele separatiste care s-au încheiat în 1994.
În 2020, Azerbaidjanul a preluat părți din Nagorno-Karabah împreună cu șapte districte din jur pe care forțele armene le revendicaseră înaintea conflictului.
După ce Baku a preluat controlul deplin asupra regiunii ca rezultat al unei operațiuni militare de o zi în septembrie anul trecut, aproape 100.000 de etnici armeni au fugit din Nagorno-Karabah în Armenia.
Putin și Pashinian, de acord cu retragerea trupelor rusești din unele regiuni armene
Polițiștii de frontieră ruși se vor retrage dintr-o serie de regiuni ale Armeniei, dar vor continua să fie dislocați la granița armeano-turcă și armeno-iraniană în urma unui acord între premierul armean Nikol Pashinian și președintele rus Vladimir Putin, semnat miercuri la Moscova.
Anunțul Kremlinului din 9 mai marchează un nou pas în care Erevanul se distanțează de aliatul tradițional Rusia, în urma acuzațiilor din partea Armeniei că trupele de menținere a păcii ruși desfășurate în jurul regiunii Nagorno-Karabah după un război sângeros cu Azerbaidjan în 2020 nu au putut opri o ofensivă fulger lansată de Baku în septembrie.
Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că mișcarea a fost discutată și convenită la cererea lui Pașinian în timpul discuțiilor dintre cei doi lideri de la Moscova pe 8 mai.
„În toamna anului 2020, la cererea părții armene, trupele noastre au fost dislocate într-o serie de regiuni armene. Pașinian a spus că în prezent, din cauza condițiilor schimbate, nu mai sunt necesare, așa că președintele Putin a fost de acord și s-a convenit retragerea militarilor și a grănicerilor noștri”, a spus Peskov.
Potrivit acordului, polițiștii de frontieră ruși și punctele militare situate în Tavush, Syunik, Vayots Dzor, Gegharkunik și Ararat își vor încheia desfășurarea și se vor retrage din acele puncte.
Aproximativ 2.000 de militari ruși din trupe de menținere a păcii s-au retras deja din zona Nagorno-Karabah, care a fost timp de trei decenii sub control etnic armean.
Autoritățile armene au acuzat soldații ruși de menținere a păcii dislocați în Nagorno-Karabah după războiul din 2020 că nu au reușit să oprească noua ofensivă a Azerbaidjanului din septembrie.
Rusia a respins acuzațiile, argumentând că trupele sale nu aveau un mandat de intervenție și l-au acuzat pe Pașinian că a deschis efectiv calea pentru prăbușirea guvernării separatiste în Nagorno-Karabah, recunoscând suveranitatea Azerbaidjanului asupra acesteia.
De asemenea, Armenia a cerut Moscovei să retragă polițiștii de frontieră ruși care au fost dislocați pe aeroportul principal din Erevan începând cu 1 august.
În martie, Pașinian a declarat într-un interviu acordat canalului de televiziune France 24 că și țara sa și-a înghețat calitatea de membru al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO).
Guvernul Pașinian a criticat gruparea de securitate condusă de Rusia pentru „eșecul său de a răspunde provocărilor de securitate” cu care se confruntă Armenia.
Pașinian a refuzat să participe la un summit CSTO de la Minsk în noiembrie și a spus într-o sesiune de întrebări și răspunsuri televizată apoi că orice decizie cu privire la continuarea apartenenței Erevanului la grupare - care include Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan - se va baza doar pe interesele statului armean.
