Protestul din 28 aprilie este cel mai recent dintr-o serie de manifestații organizate de opoziția politică și a adunat, potrivit RFE/RL, aproximativ 10.000 de persoane în Piața Republicii din centrul orașului Tbilisi.
Relatările arată că unii protestatari au forțat liniile de securitate din apropierea clădirii parlamentului, determinând poliția să folosească gaze lacrimogene și spray cu piper pentru a dispersa mulțimile.
Martorii au declarat că poliția a adus vehicule grele la locul protestelor.
Un grup de senatori americani, democrați și republicani, a avertizat pe 26 aprilie, într-o scrisoare adresată premierului georgian Irakli Kobakidze, că planul de a introduce o „lege a agenților străini în stil rusesc” ar putea duce la o schimbare a politicii SUA față de Tbilisi.
În scrisoarea obținută de Vocea Americii (VOA), senatorii spun că sunt „din ce în ce mai îngrijorați de faptul că aspirațiile transatlantice ale Georgiei sunt subminate”.
Oficialii UE au declarat că, dacă Georgia adoptă proiectul de lege, aceasta ar perturba speranțele națiunii de aderare.
Partidul de guvernământ Visul Georgian a propus legislația pentru prima dată în 2023, dar a fost forțat să o retragă în urma protestelor în masă. Grupul parlamentar al partidului a readus legea cu modificări minore de formulare și a adoptat-o într-o prima lectură pe 17 aprilie.
Lectura finală a proiectului de lege este programată să fie dezbătută pe 17 mai. Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a declarat pentru BBC că se va opune legii prin veto dacă aceasta va fi va fi aprobată în lectura finală.
Zurabișvili a spus că preocuparea sa majoră este faptul că proiectul de lege este „exact o copie a legii [președintelui rus Vladimir] Putin”.
Cu toate acestea, Zurabișvili a declarat că partidul de guvernământ Visul Georgian are suficienți parlamentari pentru a trece peste ea dacă își folosește dreptul de veto.
Georgienii „mărșăluiesc pentru Europa” împotriva legii agenților străini „de tip rusesc”
Partidul de guvernământ Visul Georgian și-a anunțat planurile de a reintroduce proiectul de lege, după ce o versiune anterioară a fost abandonată în 2023. Această nouă versiune omite sintagma „agent străin”.
Guvernul a retras proiectul de lege introdus anul trecut din cauza protestelor de amploare împotriva propunerii.
Legea ar impune organizațiilor cu finanțare străină să-și înregistreze activitățile, ar conferi autorităților puteri largi de supraveghere și ar permite aplicarea de sancțiuni penale pentru infracțiuni vagi.
Susținătorii proiectului de lege spun că acesta reflectă legislația similară din SUA și promovează transparența.
Opozanții spun că legislația propusă ar înăbuși disidența și ar reduce la tăcere presa independentă. Aceștia au comparat-o cu legislația similară din Rusia, motiv pentru care mulți o numesc „lege rusească”.
Lectura finală a proiectului de lege este programată să fie dezbătută la 17 mai. Președinta georgiană Salome Zurabișvili a declarat presei că-și va exercita dreptul de veto dacă proiectul va fi aprobat în lectură finală.
Cu toate acestea, ea a mai spus că partidul de guvernământ Visul Georgian are suficienți legislatori pentru a trece peste decizia ei dacă va face acest lucru.
Ea declarat că principala ei îngrijorare este faptul că proiectul de lege este „exact o copie a legii [președintelui rus Vladimir] Putin”.
Poliția a folosit gaze lacrimogene și spray-uri cu piper pentru a dispersa mulțimea după ce aceasta a spart liniile de securitate din apropierea clădirii parlamentului în jurul miezului nopții.
Partidul de guvernământ Visul Georgian a transmis că intenționează să reintroducă proiectul de lege, care ar obliga organizațiile necomerciale și mass-media care primesc finanțare străină și care sunt implicate în activități „politice” să declare activitățile lor autorităților.
Aceasta ar introduce, de asemenea, competențe extinse de supraveghere din partea autorităților și posibile sancțiuni penale arbitrarea, spun criticii legii.
Fostul prim-ministru georgian Irakli Garibașvili, președintele partidului Visul Georgian, spune că legea are ca scop să sporească transparența mediului politic al țării.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
-
Adrian Ardelean
S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.