Articolul 39 din Constituție, cel care vizează libertatea întrunirilor, prevede că „mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme”. Numai că Guvernul limitează, fără o justificare solidă, dreptul la întruniri.
Ultima hotărâre a Comitetului pentru Situații de Urgență (CNSU), care a intrat în vigoare de la 1 august, precizează că:
- organizarea de mitinguri şi demonstraţii va fi permisă cu un număr de participanţi de maximum 100 de persoane, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din localitate este mai mare de 2 şi mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori şi cu un număr de maximum 500 de persoane dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din localitate este mai mică sau egală cu 2/1.000 de locuitori, cu respectarea regulilor de protecţie sanitară.
Practic, situația rămâne neschimbată de peste un an de zile, fie că România a avut 100 de persoane infectate pe zi sau 10.000. Decizia CNSU, aprobată în Guvern, vine cu o serie de măsuri de relaxare în alte domenii. Numai cele legate de proteste rămân extrem de restrictive.
- activităţile culturale, artistice şi de divertisment vor putea fi organizate şi desfăşurate în spaţii deschise cu participarea a cel mult 75.000 de persoane, cu obligativitatea purtării măştii de protecţie;
- la evenimentele private (nunți, botezuri, mese festive, parastase) pot participa până la 400 de persoane, cu respectarea măsurilor de protecție sanitară, în localitățile unde incidența este sub 2 la mia de locuitori;
- Stadioanele pot să fie și la capacitate maximă dacă se face dovada vaccinării, trecerii prin boală sau un test PCR
Reprezentanții societății civile îl avertizează pe premierul Cîțu
„Nu este o scăpare a Guvernului, ci un gest premeditat de restrângere a dreptului constituțional la liberă întrunire și la protest”, susține Ovidiu Voicu, director executiv la Centrul pentru Inovare Publică.
Acesta reamintește că guvernele Orban și Cîțu au acționat „permanent” într-o manieră restrictivă față de dreptul la liberă întrunire și au blocat, în Parlament, modificarea legislației.
„Guvernul nu dorește să aibă proteste publice, mai ales în această perioadă în care premierul se află în competiția internă din PNL. Încearcă să transmită mesajul că el guvernează bine și totul este în regulă. Existența protestelor ar putea să limiteze percepția că guvernarea este bună bună”, a declarat Voicu pentru Europa Liberă.
Potrivit acestuia, „problema este una foarte mare”, iar legislația privind întrunirile publice este veche, din 1992. Reprezentanții Ministerului de Interne au reușit să blocheze tentativele privind modificarea legii în Parlament.
„Cabinetul Cîțu și-a asumat în Parlament poziția restrictivă scrisă de Jandarmerie. E o problemă că Jandarmeria este cea care face legislația privind protestele. E un Guvern care în mod deliberat îngrădește drepturile civice”, este poziția lui Ovidiu Voicu.
Diana Hatneanu este avocat, specializată în domeniul drepturilor omului. Nu înțelege rațiunea guvernanților de a restrânge dreptul la liberă întrunire.
„Nu poți să spui că este proporțional și necesar într-o țară democratică să limitezi dreptul la protest la 500 de persoane, iar în alte domenii să poată participa sute sau mii de persoane”, a subliniat Hatneanu pentru Europa Liberă.
Avocata propune un sistem folosit pentru celelalte tipuri de activități: proteste cu număr diferit de persoane, în funcție de tipul de participanți. Astfel, s-ar putea ca un protest la care participă persoane vaccinate, care au un test PCR sau au trecut prin boală în ultima perioadă să nu fie limitat la 500 de persoane.
„Trebuie justificată restricționarea acestui drept. Nu vedem justificări”, evidențiază Diana Hatneanu principala problemă a deciziei CNSU.
„Nu cred că cineva așteaptă un tratament preferențial în ceea ce privește protestele, dar ar fi corect să avem măcar un tratament egal cu nunțile, botezurile și alte evenimente”, spune și Elena Calistru, președinte Funky Citizens.
Ea atrage atenția că o societate democratică ar trebui să pună în prim plan dreptul la liberă întrunire.
„Continuă de peste un an situația și fără argumente. Nu avem nici un fel de date sau dovezi pentru a spune că la un protest oamenii ar putea transmite virusul mai mult decât la un concert. Avem o legislație de 30 de ani, vine din perioada mineriadelor. Ne menținem dreptul la distracție, fără drept la protest sau liberă exprimare. Guvernul ar trebui să se uite cu mai multă atenție la ce înseamnă o societate democratică, inclusiv din această perspectivă”, este mesajul Elenei Calistru.
Soluția pentru rezolvarea problemei este la Palatul Victoria sau în instanță. Avocatul Poporului nu s-a implicat în această problemă de limitare a drepturilor constituționale.
„Se pune mai mult accent pe distracție decât pe dreptul de a nu fi de acord cu unele măsuri guvernamentale. Să ne uităm care sunt limitările, indiferent dacă la putere e PSD, PNL, USR sau cine e la guvernare și indiferent câți sunt cei supărați”, crede Calistru.
Europa Liberă a încercat să îl contacteze pe Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne și șef al Departamentului pentru Situații de Urgență. Acesta a motivat că nu poate să vorbească deoarece este prins în ședințe urgente. Nici liderii Coaliției: Florin Cîțu, premier, Ludovic Orban, președinte PNL, Dan Barna, președinte USR PLUS și Kelemen Hunor, președinte UDMR nu au putut să fie contactați pentru o reacție despre limitarea dreptului la protest. Neoficial, surse din Coaliție au declarat pentru Europa Liberă că subiectul urmează să fie discutat săptămâna viitoare.
Câteva sute de persoane au protestat ieri în Piața Victoriei din Capitală. Proteste de mici dimensiuni au avut loc în ultima perioadă și împotriva intenției guvernului de a retrage proiectul Roșia Montană de pe lista UNESCO.
Proteste în Franța și Germania
În timp ce în România, Comitetul pentru Situații de Urgență și Guvernul limitează dreptul la liberă întrunire, în Franța au loc proteste din cauza permisului de sănătate pe care dorește să-l introducă președintele Emmanuel Macron. Zeci de mii de oameni au ieșit să protesteze, existând ciocniri cu jandarmii.
„România nu are o cultură a democrației, protestul fiind o formă recunoscută de funcționare a democrației”, a afirmat Ovidiu Voicu. Pentru Elena Calistru, democrația din România este „mititică” pentru a consemna astfel de mișcări de stradă.
„Țările din Europa au o cultură a protestului și de manifestare liberă a opiniilor”, susține și Diana Hatneanu.
Proteste au avut loc și în Germania împotriva restricțiilor legate de COVID-19. Mai mulți protestatari au fost reținuți de poliția din Berlin.
PSD atacă la Curtea de Apel
PSD a depus, luni, la Curtea de Apel București o cerere în anulare împotriva prevederilor din Hotărârile de Guvern prin care numărul participanților la mitingurile de protest sau orice alte demonstrații în aer liber este restrâns la 100, respectiv 500 de persoane.
În cererea PSD se menționează faptul că, „dacă situația epidemiologică concretă permite relaxarea, organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale cu participarea a cel mult 75.000 de spectatori, cu purtarea măștii de protecție, este disproporționată limitarea organizării de mitinguri și demonstrații cu un număr de participanți de maximum 500 de persoane”.
Facebook Forum