Cerințele studenților sunt similare în majoritatea campusurilor. Ei vor ca instituțiile să ceară încetarea focului, să rupă legăturile academice cu universitățile partenere din Israel (inclusiv programele de schimb de experiență) și să nu mai investească în companiile care permit armatei israeliene să distrugă Gaza, în special producătorii de arme.
În plus, după reacțiile represive ale administrațiilor mai multor instituții, studenții cer să le fie respectate dreptul de a protesta pașnic și dreptul la liberă exprimare, protejat prin primul amendament al Constituției americane.
Majoritatea studenților au ales să ocupe pașnic zone din unversități, în aer liber, sau să se baricadeze în clădiri. Metodele sunt aceleași pe care studenții le-au folosit la sfârșitul anilor ‘60 pentru a protesta față de războiul din Vietnam și, în anii ‘80, față de regimul apartheid din Africa de Sud.
Cum au început protestele
În urmă cu două săptămâni, studenții de la Columbia (New York) și de la colegiul asociat, Barnard, au hotărât să ocupe pașnic peluza universității.
Au ridicat în jur de 50 de corturi iar pe 18 aprilie, președinta universității a permis poliției să intervină și să aresteze peste 100 de studenți. O parte dintre ei, inclusiv fiica unei senatoare, au fost suspendați de la cursuri și dați afară din cămine.
Președinta de la Columbia, Minouche Shafik, ceruse ca poliția să intervină pentru că tabăra de corturi perturba viața din campus.
Shai Davidai, profesor la Columbia, a cerut ca autoritățile să trimită Garda Națională pentru a opri protestele. Mike Johnson, liderul camerei inferioare a Congresului american, a spus că va cere și el președintelui Joe Biden să trimită forțele de ordine împotriva protestatarilor de la Columbia.
Cei care se opun protestelor spun că acestea ar fi acțiuni antisemite sau că ar încuraja violența împotriva studenților evrei.
Potrivit organizației Jewish Voice for Peace, universități precum Columbia reprimă acțiunile pașnice pro-palestiniene de câteva luni. Ei încurajează administrația să nu pună semn de egal între evrei și acțiunile guvernului Israelian, transmițând:
„În calitatea noastră ca cea mai mare organizație evreiască anti-sionistă, respingem egalarea antisemitismului cu antisionismul. [...] Condamnăm acuzațiile false de antisemitism aruncate împotriva protestatarilor pașnici.”
După intervenția poliției, studenții s-au întors și au creat o tabără mai mare și mai bine organizată, unde au mâncat împreună mâncare palestiniană și masa tradițională evreiască Seder, cu ocazia Pesah.
Pentru studenții de la Columbia, încărcătura este puternică. Edward Said, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori și intelectuali palestinieni, a predat la Columbia. Universitatea încă îi păstreaza arhivele într-o sală de lectură care-i poartă numele.
Said a fost una dintre cele mai puternice voci pe scena internațională în favoarea Palestinei, iar fiica sa spune că „ar fi incredibil de mândru” de studenții care protestează.
Protestele se extind
Văzând cum au fost tratați studenții de la Columbia și Barnard, cei de la Yale (Connecticut) și New York University au început și ei să protesteze în semn de solidaritate, cerând aceleași lucruri de la universitățile lor.
Până vineri, protestele s-au extins la zeci de alte universități din Statele Unite: Harvard, Northwestern, Princeton, Cornell, Brown, Minnesota, Michigan, University of Texas Austin, Fashion Institute of Technology, Emerson, Vanderbilt, Swarthmore, Pittsburgh, MIT, Tufts, UNC Chapel Hill, Indiana și multe altele.
New York Times are o hartă cu toate protestele din ultima săptămână.
Chiar dacă, în general, studenții sunt un grup foarte activ din punct de vedere politic, unele dintre aceste universități sunt surprinzătoare. Princeton (New Jersey) este cea mai conservatoare instituție din Ivy League, iar University of Southern California nu este deloc cunoscută pentru activism.
La Politehnica din California, studenții s-au baricadat într-una dintre clădiri. La USC Los Angeles, polițiștii au țintit puștile cu gloanțe de cauciuc înspre studenți.
În total, în SUA, sute de protestatari au fost arestați în ultima săptămână, în timp ce demonstrau pașnic sau ocupau piațete ori clădiri ale universităților.
În mai multe locuri din Statele Unite, poliția a bătut protestatarii.
La Boston, după arestarea în masă a protestatarilor, au fost chemate serviciile de salubrizare, ca să spele sânge de pe străzi, potrivit presei locale.
Organizația Jewish Voice for Peace spune că singurele amenințări la adresa siguranței studenților au venit din partea administratorilor universităților și din partea forțelor de ordine și a statului.
În mai multe universități, profesorii fac greve din solidaritate cu studenții lor, iar alții fac lanțuri umane pentru a-i proteja pe studenți de poliție.
La universitatea Emory (Georgia), directoarea departamentului de filosofie a fost arestată în timpul unui protest pașnic.
În Indiana, un profesor care a stat între poliția înarmată și studenți a fost, la rândul său, arestat.
Au început să apară corturi și pe alte continente: la SciencesPo din Paris, unde poliția a intervenit pentru a înlătura protestatarii, la Melbourne și Sydney (Australia), Alberta (Canada).
În Marea Britanie, un grup de studenți ocupă una dintre clădirile University College London, într-o „zonă lipsită de apartheid” și în memoria Dr. Refat Alareer, un poet palestinian și fost student al instituției, ucis pe 6 decembrie într-un bombardament israelian asupra Gazei.
În Belgia, la universitatea din Leuven, o studentă face o grevă a foamei solitară, cerând instituției să taie legăturile cu Israelul.
„Acesta este exact tipul de perturbare a rutinei zilnice de care este nevoie pentru a opri genocidul din Gaza”, au transmis cei de la Mișcarea Boicot, Dezinvestiții, Sancțiuni (BDS), fondată în 2005 de un palestinian, fost student al Universității Columbia.
Ce presupune dezinvestiția?
Modul în care funcționează multe dintre universitățile americane este diferit de instituțiile europene. Practic, ele beneficiază de fonduri sau bunuri donate, pe care le investesc mai departe. Acestea se cheamă endowments sau, în română, înzestrări, și generează profituri uriașe an după an. Din aceste profituri, teoretic, vin și bani pentru menținerea școlii.
Fondurile sunt gestionate de firme externe de management financiar, care nu sunt obligate să asculte cerințele studenților.
Universitățile cele mai bogate sunt Harvard, Yale, Texas, Stanford, Princeton și MIT (Massachussetts Instituite of Techology), care au fonduri de înzestrare între 50 de miliarde de dolari (Harvard având astfel la dispoziție mai mulți bani decât 120 de țări din lume) și 23 de miliarde (MIT). Universitatea Columbia și cele din California aveau între 14 și 16 miliarde de dolari.
În februarie, studenții de la Univeristy of California Davis au „dezinvestit” fondurile din taxele de școlarizare care ar fi fost investite în companii care lucrează cu Israelul.
O comisie de etică de la Yale a hotărât recent că finanțarea producției de arme „nu împlinește condițiile unei daune sociale grave”, punctează CBS.
Protestele de acest fel au funcționat, în trecut.
În 1985, studenții de la University of California Berkeley au organizat un protest pașnic, prin care au ocupat o zonă din campus. Universitatea finanța regimul apartheid din Africa de Sud cu peste 4,6 miliarde de dolari, bani cu care studenții au cerut să nu mai susțină regimul sudafrican.
După arestul a 158 de protestatari, 10.000 de studenți au boicotat cursurile. După un an de proteste, gestionarii fondului au retras 3,1 miliarde de dolari din companiile care colaborau cu guvernul sudafrican.
În 1990, după ce a fost eliberat din închisoare, Nelson Mandela le-a mulțumit „fraților și surorilor” de la Berkeley pentru ajutorul lor.
În total, 150 de universități americane au retras fondurile pe care le investiseră în companii care colaborau cu regimul apartheid din Africa de Sud, punând presiune asupra lor și într-un final ajutând la răsturnarea regimului.
Firmele implicate în acțiunile Israelului
Potrivit campaniei BDS, investițiile externe și implicarea multinaționalelor pot fi reduse prin presiune publică.
Companii precum Orange și Veolia s-au retras din Israel după presiunea campaniei BDS. Compania McDonald’s a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și a fost nevoită să-și cumpere înapoi toate francizele din Israel după ce directorul regional a spus că va oferi mese gratuite soldaților.
La acest moment, universitatea Berkeley investește 427 de milioane de dolari în producătorul de arme Lockheed Martin, cel mai mare din întreaga lume. Acesta produce rachetele Hellfire, cu care israelienii au tras în Gaza, la fel și avioanele de luptă F-16 și F-35, pe care israelienii le folosesc în bombardamente. Platforma Investigate.info are o scurtă listă a crimelor de război din Gaza efectuate cu arme și avioane Lockheed Martin.
Guvernul israelian folosește un sistem de identificare biometrică de la HP pentru a restricționa mișcarea palestinienilor, iar Siemens participă la legarea sistemului electric israelian cu cel european. Alte firme conectate cu guvernul israelian sunt Amazon și Google, parte dintr-un contract masiv de stocare a datelor guvernului în cloud, Microsoft, utilizat pe calculatoarele instituțiilor statului.
Puma este sponsorul echipei naționale de fotbal al Israelului, Carrefour le-a dat soldaților pachete de mâncare cadou, iar firma de imobiliare RE/MAX vinde proprietăți pe terenul ocupat ilegal de coloniștii israelieni. MoroccanOil (adesea întâlnit ca sponsor al Eurovision în reclamele din timpul transmisiunii) și Sudocrem produc în Israel. O listă cu alte firme internaționale implicate economic în Israel, aici.
