Mii de oameni au manifestat în weekend, la Budapesta, împotriva guvernului lui Viktor Orbán, în timp ce furia se adâncește din cauza modificărilor fiscale despre care criticii spun că vor afecta micile întreprinderi.
Maghiarii au ieșit în stradă de marți, când parlamentul a aprobat o modificare legislativă care afectează sute de mii de proprietari cu afaceri mici.
Protestele sunt primele de când Viktor Orbán a câștigat un al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru, cu o victorie zdrobitoare. Câteva mii de persoane au mărșăluit sâmbătă prin centrul Budapestei scandând „Orbán, dispari”.
„Este o nebunie ceea ce a făcut [guvernul]. Acest lucru nu va duce la mai multe venituri la buget”, a spus avocata Ilona Pusztai (37 de ani), aflată la protest, potrivit AFP.
Un alt protestatar, Zoltan Gemesi, un profesor de 68 de ani, a declarat: „În prezent, guvernul planifică astfel de măsuri de austeritate, [dar] oamenii nu le mai pot tolera”.
Aflat la miting, Péter Márki-Zay, care a pierdut alegerile din aprilie, în ciuda faptului că a fost candidatul opoziției unite împotriva lui Orbán, a declarat că promisiunile din campanie ale premierului naționalist s-au dovedit a fi „minciuni”.
Vineri, în discursul său săptămânal la radio, Viktor Orbán a descris modificările fiscale ca fiind „bune și necesare”.
Cea mai contestată măsură prevede că cei care consumă mai mult decât cantitatea de energie consumată în medie vor trebui să plătească pentru aceasta la prețul pieței și nu la tariful subvenționat de stat.
Mai exact, microîntreprinderile nu mai pot beneficia de reducerea prețului la energie, de care companiile au beneficiat până acum, o măsură despre care guvernul a spus că acestea ar fi abuzat.
În pofida plafonării prețurilor la produsele de bază, Ungaria se confruntă cu o inflație în creștere și cu o monedă locală în scădere. Aceasta în contextul în care discuțiile cu Bruxelles-ul privind blocarea finanțării sunt în așteptare.
Ungaria, care depinde în mare măsură de petrolul și gazele rusești, a declarat miercurea trecută „stare de pericol” din cauza crizei energetice declanșate de războiul din Ucraina.
Comisia Europeană a dat Ungaria în judecată
Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută că sesizează Curtea Europeană de Justiție (CEJ) în legătură cu legea care vizează persoanele LGBTIQ. Comisia acuză guvernul de la Budapesta că, prin această lege deja în vigoare din iunie 2021, încalcă drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen, non-binare, intersexuale și queer.
Viktor Orbán a respins acuzațiile de discriminare și a afirmat că legislația ar permite controlul parental asupra tipului de educație sexuală pe care îl primesc copiii la școală.
Comisia Europeană a avut însă și alte plângeri la adresa Ungariei, care vizează restricțiile privind libertatea presei și reducerea discriminatorie a prețului benzinei, potrivit RFE/RL.
Orbán și-a folosit majoritatea parlamentară pe care o are de ani de zile pentru a bloca presa independentă și pentru a forța o consolidare a mass-media prietenoase deținute de aliați sau sub o umbrelă non-profit înființată de partidul său.
Cazul Klubradio provine din refuzul Consiliului maghiar pentru mass-media, dominat de Fidesz, de a prelungi licența acestui radiodifuzor independent.
