Linkuri accesibilitate

PSD își face cadou 50 de milioane de euro de la buget, dar nu uită serviciile secrete


Liviu Dragnea tună, Viorica Dăncilă fulgeră. Cu bani.

Proiectul de buget propus de Guvernul Dăncilă conține o explozie a subvențiilor pentru partidele politice, care se măresc de aproape 14 ori față de acum 2 ani, dar și bugete crescute pentru toate serviciile secrete. PSD are un buget mai mare decât al DNA.

După luni de întârziere, proiectul de buget pe 2019 pleacă în sfârșit de pe masa premierului Viorica Dăncilă, în dezbaterea Parlamentului, care trebuie să dea un vot final vineri. Între varianta propusă de Ministerul Finanțelor și cea finală, ieșită din ședința de Guvern de vineri, există unele diferențe, în minus sau în plus. Ce nu se modifică sunt însă două lucruri: creșterea imensă a subvențiilor pentru partidele politice și creșterea bugetelor pentru serviciile secrete.

Partidele politice vor primi de la bugetul de stat, în 2019, 409 milioane de lei (aproximativ 87 milioane de euro), conform proiectului aprobat de Guvernul Dăncilă. Este o creștere de 140% față de 2018, când partidele politice au avut la dispoziție de la buget aproximativ 170 de milioane de lei. Față de anul 2017, când partidele au primit 30 de milioane de lei, creșterea este de aproape 14 ori.

Conform legii, acești bani se împart între partidele politice parlamentare, după un algoritm bazat pe scorul obținut la alegeri. Astfel, partea leului revine PSD, care primește aproximativ 57% din această sumă, conform calculelor Europa Liberă, bazate pe alocările din luna ianuarie și februarie, publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Prin urmare, dacă procentul alocărilor bugetare prezentate până acum de AEP se respectă în continuare, PSD ar urma să primească de la stat, în 2019, aproximativ 50 de milioane de euro (233 de milioane de lei).

Legea permite o alocare maximă de 0,04% din PIB pentru subvenționarea partidelor politice. Dacă până în acest an plafonul maxim nu a fost atins, pentru 2019 guvernul Dăncilă a deschis punga bugetului la maximum pentru partide.

După PSD, profită și celelalte partide din Parlament. Astfel, bazând-ne pe procentajele reieșite din alocările pe ianuarie și februarie 2019, prezentate de AEP, PNL primește în jur de 26% din sumă, adică în 2019 circa 23 de milioane de euro. USR primește aproape 8% din sumă, adică în 2019 aproximativ 7 milioane de euro. ALDE primește aproape 6%, deci cam 5 milioane de euro, iar PMP primește cam 4%, deci circa 3,5 milioane de euro.

Desenul zilei, de Dan Perjovschi: Bugetul PSD.
Desenul zilei, de Dan Perjovschi: Bugetul PSD.

„În condiţiile în care ai îngheţat pensiile şi salariile, în condiţiile în care nu ai bani de investiţii, să aloci 100 de milioane de euro pentru partidele politice parlamentare e o nesimţire. PSD primeşte subvenţie de la bugetul de stat al României, mai mult decât Partidul Socialiştilor Europeni din toată Europa. (...) E vorba de o sumă total nejustificată, total fără precedent, total fără echivalent la nivel european”, a declarat duminică fostul premier Victor Ponta, liderul PRO.

Serviciile secrete: Dragnea tună, Dăncilă fulgeră. Cu bani

În ciuda retoricii liderului PSD Liviu Dragnea, dar și a altor personaje din partidul de guvernământ, care blamează serviciile secrete pentru problemele pe care le au în justiție sau insinuează amestecul acestor instituții în orice nu este favorabil coaliției de guvernare, bugetele serviciilor secrete cresc. De altfel, ele nu au scăzut vreodată, de la an la înregistrând creșteri.

Cert este că, până să dea vitamina D copiilor din România, din banii serviciilor secrete, așa cum a anunțat Liviu Dragnea la o emisiune tv, bugetele alocate de Guvernul PSD-ALDE pentru SRI, SIE, STS sau SPP cresc.

SRI va primi în 2019, conform proiectului de buget, pe care Dragnea amenință că îl va sabota în comisiile parlamentare, cu 28,5 milioane de euro mai mult decât în 2018. SRI are un buget total de 528 de milioane de euro prevăzut pentru 2019, majoritatea acestuia fiind cheltuit pe salariile și pe pensiile speciale ale miilor de angajați SRI. Cum acestea au crescut pentru toți românii, în 2018 și 2019, iată că și SRI trebuie să aibă alocați mai mulți bani la acest capitol. De altfel, până în 2022, bugetul SRI este prevăzut să crească în fiecare an.

SIE, spionajul românesc, are un buget infim față de SRI: 67 de milioane de euro în 2019, înregistrând o creștere de doar 5 milioane de euro față de anul trecut.

SPP, serviciul secret care asigură protecția demnitarilor, are un buget de 50 de milioane de euro în 2019, cu o creștere de 8,5 milioane de euro.

Cea mai mare creștere a bugetului unui serviciu secret o înregistrează Serviciul de Telecomunicații Speciale, instituție care securizează infrastructura de comunicații a statului român, inclusiv pe cea folosită la alegeri, iar în 2019 vor avea loc două scrutinuri – europarlamentar și prezidențial. Bugetul STS aproape se dublează în 2019, la 129 de milioane de euro, în creștere cu 53 de milioane de euro.

DNA și DIICOT, tăieri de la buget

Anticorupția și crima organizată au tras paiul scurt în bugetul Guvernului, dar rămâne de văzut dacă sumele alocate lor vor rămâne la fel și în urma negocierilor din Parlament.

Cert este că DNA are alocat un buget de 36 de milioane de euro în 2019, în scădere cu 3 milioane de euro față de anul trecut. La fel, procurorii DIICOT au un buget de 33 de milioane de euro, scăderea fiind dublă față de procurorii anticorupție – aproximativ 6 milioane de euro. De altfel, șeful DIICOT a avertizat că dacă acest buget se menține, anchetele aflate în desfășurare la această structură a Ministerului Public sunt în pericol.

Opoziția, semnale de alarmă pe buget

Chiar dacă toate partidele primesc în 2019 mai mulți bani de la Guvernul PSD-ALDE, opoziția parlamentară avertizează că se va opune pe toate căile acestui proiect de buget.

Senatorul PNL Florin Cîțu avertizează că se pregătește o veritabilă pomană electorală pentru următorii 2 ani, când au loc mai multe rânduri de alegeri, din cauza faptului că proiectul de buget prevede credite de angajament de 60 de miliarde de lei pentru următorii ani. Asta înseamnă că guvernul se obligă să cheltuiască acești bani în anii următori.

„Obiectivul principal, în opinia mea, al negocierilor pe buget în următoarele zile - reducerea creditelor de angajament cu 60% față de suma din legea bugetului de stat. Toți cei care se opun înseamnă că s-au înțeles cu PSD ca pentru votul lor să primească o parte din cele 60 miliarde lei”, a scris Cîțu pe contul său de Facebook.

De altfel, deputata PNL Raluca Turcan a explicat că PNL analizează trei motive de neconstituționalitate a legii bugetului de stat, așa cum se previzionează a fi adoptată acum.

Deputatul USR Claudiu Năsui arată că Guvernul a operat schimbări la buget, față de varianta propusă de Ministerul Finanțelor. Astfel, cheltuielile bugetare cresc cu peste 1 miliard de lei, cifră bazată exclusiv pe o sumă similară care ar urma să fie primită de la UE. Calculul este făcut „din pix”, estimează deputatul Năsui, pentru a nu afecta deficitul pe bugetul consolidat.

El mai arată că investițiile cu fonduri europene sunt prezentate ca fiind foarte mari, dar în fiecare an de guvernare, guvernul nu a respectat angajamentele și a tăiat în primul rând de la investiții.

Presiunile primarilor asupra guvernului au dat roade. Autoritățile locale (județe și localități) mai primesc 1,35 miliarde de lei prin cote defalcate din TVA.
Claudiu Năsui, deputat USR

Liderul PMP Eugen Tomac a luat exemplul USR de anul trecut și a anunțat că partidul său a pregătit 2.500 de amendamente la legea bugetului. Acțiunea de tip „filibuster” poate să îngreuneze adoptarea pe repede înainte a alocărilor bugetare dorite de putere.

„Absolut toţi analiştii - Comisia Europeană, Fondul Monetar, Banca Mondială - toţi cei care cu asta se ocupă, au evaluat creşterea economiei româneşti într-un mod optimist undeva între 3,5% și 3,8%. Există şi predicţii mai puţin optimiste. Nu există nicăieri, în nicio variantă, în niciun fel, proiecţia pe care s-a construit bugetul de 5,5%, o proiecţie făcută probabil de domnul Darius Vâlcov. Ce se întâmplă cu aceste proiecţii: se umflă creşterea economică, ca să poţi să umfli deficitul, să poţi să umfli cheltuielile”, a declarat fostul premier Victor Ponta, liderul PRO, partidul rupt din PSD.

„Nu poţi să te împrumuţi la nesfârşit. Dacă lucrurile continuă, tot săpăm o groapă mare ca să astupăm una mai mică, vom obţine o groapă imensă în care vom găsi pe marginea ei România, stând să cadă în ea”, a spus și fostul premier Mihai Tudose, proaspăt alăturat și el PRO.

XS
SM
MD
LG