Pusă între paranteze de greva profesorilor, rocada premierilor și formarea viitorului guvern au ieșit din grafic și au arătat puzderia de probleme și riscuri din fața Executivului.
Situația a fost inedită: Marcel Ciolacu nu s-a grăbit să preia funcția, deși pe Nicolae Ciucă îl frigeau tălpile să plece. Una dintre cele mai râvnite poziții în stat părea un cartof fierbinte.
Pe bună dreptate. Sarcina noului executiv este mare și ar putea pune probleme oricui va fi în fruntea Guvernului în perioada următoare.
Componența Cabinetului Ciolacu care se anunță în urma îndelungatelor negocieri, blocate de neînțelegeri privind împărțirea posturilor, nu este una încurajatoare. Mai exact, nu lasă să se întrevadă că va fi unul mai performant, mai curajos și reformist decât Cabinetul Ciucă.
De altfel, negocierile nu sunt finalizate încă și urmează discuții în cele două zile până la învestirea în Parlament, care, așa cum a spus Nicolae Ciucă în momentul în care și-a anunțat demisia, va avea loc joi.
„Avem lucruri pe care le-am înfăptuit și le-am înfăptuit așa cum trebuie, altele nu le-am făcut și ni le asumăm. Am asigurat stabilitatea țării”, a spus Nicolae Ciucă în scurta și ultima sa declarație de la Palatul Victoria.
UDMR, împins pe scări, dar se ține de balustradă
Marea problemă vine dinspre UDMR. Uniunea nu a decis încă dacă rămâne sau nu la guvernare în condițiile în care Marcel Ciolacu a făcut cereri ferme și dificil de accceptat: Uniunea ar trebui să renunțe la ministerele Dezvoltării și Mediului și să primească de la liberali, la schimb, ministerele Fondurilor Europene și Energiei.
„A fost o discuție pentru a continua colaborarea cu UDMR, colegii mei sunt total de acord cu asta și s-a venit și cu o propunere cu care o să merg la întâlnirea pe care o s-o am cred că astăzi cu domnul premier Ciucă și cu președintele Kelemen Hunor. Propunerea este ca UDMR să preia Energia și Fondurile Europene”, a declarat Marcel Ciolacu.
Ofertă a fost însă refuzată de UDMR, care a votat în Consiliul Reprezentanților să nu cedeze Dezvoltarea, minister bănos și de perspectivă în vederea alegerilor din 2024. Refuzul a fost confirmat luni de Kelemen Hunor într-un interviu pentru Europa Liberă.
Mai mult, Hunor spune că dacă UDMR va fi „împins pe scări”, adică dacă va fi forțat să accepte oferta propusă de Marcel Ciolacu, atunci Uniunea nu va mai susține coaliția nici în Parlament. Anticipând reproșul, Kelemen Hunor parează preventiv: coaliția PSD-PNL are majoritatea și fără voturile Uniunii.
Rabinic, Hunor adaugă și cealaltă față a monedei. De acum înainte „responsabilitatea îi aparține lui Marcel Ciolacu”, spune el, lăsând să se înțeleagă că PSD ar fi favorabil păstrării Uniunii la guvernare, prin urmare ar fi dispus la unele concesii.
Adevărat. Pentru că cel care „împinge UDMR pe scări” este în principal PNL care râvnește ministerul Dezvoltării, dacă nu primește Transporturile pe care PSD nu vrea să le cedeze.
PSD este mai reticent. Deși ultimele poziționări arată că a intrat în jocul PNL și consideră că poate ar fi mai profitabil să fie împărțite între liberali și social-democrați cele trei ministere deținute de Uniune din moment ce coaliția poate funcționa și fără ea.
Pe de altă parte însă, PSD își face și un alt tip de calcul: UDMR este plasa de siguranță în cazul în care liberalii ar fi tentați să părăsească guvernarea în anul electoral 2024, înaintea alegerilor generale.
Surse din UDMR spun pentru Europa Liberă că unul dintre motivele pentru care Uniunea înclină spre ieșirea de la guvernare este și situația socială complicată a țării. Or, UDMR riscă la rândul ei să plătească electoral politicile publice deficitare.
În plus și foarte important, la ședința de duminică a social-democraților, Alfred Simonis, liderul grupului PSD de la Camera Deputaților, a avertizat că fără UDMR, majoritatea la Senat este slabă.
Practic, împărțirea ministerelor poate fi finalizată doar după ce se va ști cu exactitate ce decide UDMR.
Miniștri noi cu ... nume vechi
Numele vehiculate pentru miniștri până în acest moment arată că schimbările, atâtea câte se anticipează, nu sunt de substanță.
De exemplu, la Transporturi va rămâne Sorin Grindeanu (PSD), un apropiat al lui Marcel Ciolacu, la Justiție ar putea veni Alina Gorghiu (PNL) în locul lui Cătălin Predoiu, tot o apropiată a președintelui Iohannis.
Educația rămâne la Ligia Deca (PNL), susținută de președintele Iohannis în pofida felului în care a gestionat greva profesorilor. La fel, la Sănătate rămâne Alexandru Rafila ( PSD), deși e criticat că nu a făcut nicio reformă în domeniu.
O înlocuire notabilă ar putea fi cea de la Finanțe, portofoliu deținut acum de Adrian Câciu, personaj pe care PSD nu îl mai vrea în Guvern, și care ar urma să fie ocupat de Cosmin Marinescu, consilier prezidențial.
Ministru de Interne, Lucian Bode, ar putea pierde portofoliul, marcat fiind de scandalul de plagiat legat de numele lui. Dl. Bode s-a debarasat oficial de acuzația de plagiat prin decizia Comisiei de Etică de la ministerul Cercetării, dar ea afectează în continuare imaginea partidului. Se pare că L. Bode și-ar fi pierdut din această cauză inclusiv susținerea președintelui Iohannis.
O primă dovadă este că, deși numele său s-a vehiculat drept premier interimar, desemnat de președinte este ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
În locul Lucian Bode ar putea veni la Interne, Nicoleta Pauliuc, senatoare PNL de Ilfov, potrivit unor surse citate de G4media.ro.
Indiferent câte permutări vor avea loc, un lucru cert, asupra căruia există deja un acord, este reducerea numărului de ministere de la 20 la 18. Se va face prin: 1) comasarea ministerului Antreprenoriatului şi Turismului cu Ministerul Economiei 2) comasarea Ministerului Sportului cu cel al Familiei.
Nici una dintre noutățile care frământă în aceste zile scena politică nu va schimba fundamental modul cum este gestionată țara: noua garnitură de miniștri e formată în principal tot din soldați credincioși de partid.
Focurile de pe peluza Guvernului
Coaliția de la putere - cu dl. Ciucă premier sau cu dl. Ciolacu premier - are mari restanțe, în special în ceea ce privește reformele. Unele sunt intervenții de anvergură pentru reașezarea Educației, a asistenței sociale pentru cei vulnerabili sau a unor linii de acțiune precum lupta împotriva traficului de persoane sau a consumului de droguri. Altele, la fel de importante sunt jaloane în PNRR, de care depind cele 29 de miliarde euro, bani europeni dedicați dezvoltării.
Probabil că cel mai bun exemplu este reforma pensiilor speciale - pachet de legi care a intrat iarăși în adormire după ce Ministerul Muncii a depus o serie de amendamente după discuții cu Comisia Europeană.
Problema, așa cum a scris deja Europa Liberă, este că nici aceste amendamente nu rezolvă problema contribuției beneficiarilor la aceste pensii, cerută de Comisie și Banca Mondială, și au în plus probleme de neconstituționalitate.
Discuțiile ar trebui să se reia în câteva zile, după instalarea noului guvern.
Într-o situație similară sunt Codurile Penale, declarate neconstituționale de CCR. Ca și pensiile speciale, ele fac parte din cererea de plată numărul 3 din PNRR. Proiectul pensiilor speciale ar fi trebuit să fie gata pe 31 decembrie 2022.
Alte două legi sunt întârziate și trebuie rezolvate urgent în perioada următoare:
- Legea pensiilor publice, unde nu a fost prezentat nici măcar un draft, deși legea trebuia să fie gata din martie. Iar mulți pensionari trăiesc la limita subzistenței.
- Legea salarizării unitare la care termenul limită este 30 iunie, dar pentru care ministrul Muncii nu a prezentat încă nicio variantă. Este legea cerută insistent de sindicatele din Educație, exact cele care s-au aflat timp de trei săptămâni în grevă generală.
Procedura de învestire a cabinetului Ciolacu
Cel mai probabil marți, 13 iunie, partidele parlamentare vor merge la consultări la Palatul Cotroceni. Potrivit Constituției, în urma acestor consultări, președintele desemnează noul premier. De această dată, contrar cutumei și, comentează criticii, contrar spiritului Constituției care încurajează stabilitatea și nu rotația cadrelor din coalițiile de guvernământ, de această dată, numele premierului este cunoscut. Potrivit înțelegerilor anterioare, el este liderul PSD, Marcel Ciolacu.
Din nou potrivit regulilor constituționale și cutumei, prim-ministrul desemnat își întocmește echipa de miniștri și programul de guvernare și depune documentele la Parlament. Au loc audieri ale miniștrilor propuși în comisiile parlamentare, apoi votul de validare în plenul reunit al celor două camere ale Parlamentului.
Ultima etapă necesară investirii noului Guvern al României este depunerea jurământului la Cotroceni de către noii miniștri.
De obicei, acest parcurs, întrre demisia unui premier, desemnarea altuia și investirea noului Executiv, durează cel puțin 10 zile. În cazul de față, totul ar trebui să se încheie până joi, 15 iunie, adică în trei.
