Trimisul special al Casei Albe, Steve Witkoff, și ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, se vor întâlni vineri, pe 6 februarie, într-o ultimă încercare de a ajunge la un acord menit să evite războiul.
Președintele american Donald Trump a dislocat importante forțe militare în Golful Persic, în timp ce administrația lui evaluează posibilitatea unor atacuri împotriva Teheranului.
Iranul încearcă să limiteze sfera discuțiilor la programul său nuclear. Statele Unite, însă, doresc un acord care să restricționeze și programul iranian de rachete balistice și să pună capăt sprijinului acordat de Teheran grupărilor armate din Orientul Mijlociu.
Trump dorește un acord deoarece „îl preferă unui război cu o țară mare precum Iranul”, a declarat Damon Golriz, de la Universitatea de Științe Aplicate din Haga.
„Dacă se va ajunge la un acord, acesta va fi în interesul Republicii Islamice – chiar și un acord în care Republica Islamică pare, în ochii opiniei publice, că s-a predat”, a adăugat el.
Pentru a ajunge la un acord, reprezentanții SUA și Iranului vor trebui să depășească mai multe puncte sensibile care au blocat negocierile anterioare.
Fără îmbogățirea uraniului, fără stocuri de rachete
Statele Unite cer Iranului să înceteze complet îmbogățirea uraniului și să renunțe la stocul său de aproximativ 400 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit, măsuri care ar împiedica Teheranul să construiască o armă nucleară.
Teheranul a refuzat anterior aceste cereri, dar ar putea face concesii, având în vedere poziția sa slabă de negociere, spun experții.
Clerul iranian se află în cel mai slab moment din ultimele decenii, confruntându-se cu tulburări fără precedent și un colaps economic intern, precum și cu o concentrare masivă de forțe militare americane la granițele sale.
Programul nuclear al Iranului este, de asemenea, în ruine. Statele Unite au bombardat principalele instalații subterane de îmbogățire a uraniului din Fordow și Natanz, în timpul războiului de 12 zile dintre Iran și Israel, din luna iunie.
O posibilă problemă este recuperarea stocului de uraniu puternic îmbogățit al Iranului, care este „amestecat cu moloz” în urma atacurilor aeriene americane asupra siturilor nucleare subterane de anul trecut, a declarat Tariq Rauf, fost șef al departamentului de verificare al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), organismul de supraveghere nucleară al ONU.
Rauf a subliniat, de asemenea, că una dintre bombele „Bunker Buster” utilizate de SUA în bombardament nu a explodat.
„Încă mai există peste 2.000 de kilograme de explozivi puternici în Natanz, care ar putea fi foarte instabili și ar putea exploda dacă sunt deranjați”, a declarat el pentru Radio Farda al RFE/RL.
O modalitate de a aborda problema îmbogățirii este revenirea la o propunere din mai 2025 - un consorțiu regional de îmbogățire, care să permită Iranului să continue îmbogățirea uraniului, dar numai la niveluri scăzute, adecvate pentru scopuri energetice civile.
Dar ar putea exista o problemă tehnică, a spus Rauf.
Un consorțiu este de obicei înființat într-o țară care are deja un program nuclear. Singura țară din Orientul Mijlociu cu un program nuclear oficial este Emiratele Arabe Unite, dar statul din Golf a renunțat la dreptul său de a îmbogăți uraniu și importă combustibil nuclear din străinătate.
Rachete și proxies
Statele Unite doresc, de asemenea, să impună limite asupra razei de acțiune și numărului rachetelor balistice iraniene, ceea ce ar face imposibilă lovirea Israelului de către Teheran.
În prezent, Iranul are o limită de 2.000 de kilometri pentru raza de acțiune a rachetelor sale. Rachetele sale cu rază medie de acțiune pot lovi Israelul, în timp ce rachetele cu rază scurtă de acțiune pot lovi bazele militare americane din regiunea Golfului Persic.
Numărul rachetelor cu rază medie de acțiune ale Iranului este necunoscut.
Israelul a atacat, în timpul războiului din iunie, instalațiile de producție de rachete și lansatoarele de rachete ale Iranului. Se crede însă că Iranul mai deține încă câteva mii de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune.
Iranul a refuzat categoric orice limitare a programului său de rachete, pe care îl consideră esențial pentru apărare.
Republica islamică a refuzat, de asemenea, să renunțe la grupările armate și la grupările militante susținute de Teheran din Liban, Irak și Yemen.
Iranul consideră așa-numita axă a rezistenței ca fiind un element cheie al strategiei sale de descurajare a agresiunii israeliene și americane.
Rețeaua a rămas în mare parte în umbră în timpul campaniei aeriene a Israelului din iunie, dar analiștii sugerează că ar putea veni în ajutorul Iranului în cazul în care negocierile eșuează și izbucnește războiul cu SUA.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.