Cele trei zile de alegeri prezidențiale organizate în Federația Rusă s-au încheiat duminică, la ora 21:00 ora Moscovei (20:00 ora României). Fără emoții pentru singurul candidat cu șanse reale, actualul președinte Vladimir Putin, fost ofițer KGB.
Prezența la urne a fost de aproape 74%, din care mai bine de 8 milioane de persoane au votat online, anunță Reuters.
Pe baza rezultatelor procesării a peste 24% din buletine de vot, Vladimir Putin a câștigat detașat. Potrivit șefei Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, actualul președinte a primit aproape 88% din voturi.
În afară de Vladimir Putin, alți trei candidați s-au aflat pe buletinele de vot. Aceștia însă nu sunt opozanți ai politicilor lui Vladimir Putin. Toți sunt politicieni fără importanță.
Nikolai Haritonov, de la Partidul Comunist al Federației Ruse (a doua cea mai puternică forță politică din Rusia), a primit 3,86% din voturi, Vladislav Davankov, de la Partidul Poporul Nou (orientat spre afaceri și oficial liberal, dar prietenos cu Kremlinul) - 3,76%, Leonid Slutsky, de la Partidul Liberal Democrat (care, în ciuda numelui său oficial, reprezintă în mod tradițional un electorat naționalist de dreapta) - 2,97%.
Rezultatele parțiale anunțate deocamdată sunt cele mai bune înregistrate de Putin vreodată- ele depășesc cifrele din 2018, când liderul de la Kremlin a obținut 76,7% din voturi. Atunci, prezența la vot a fost 67,5%.
În teritoriile ocupate din regiunile Lugansk, Doneţk şi Herson, toate voturile au fost procesate, a informat Comisia Electorală Centrală. În regiunile Lugansk și Donețk, 95% dintre cei care au venit la secțiile de votare au votat pentru Putin, în regiunea Herson - 88%, în Zaporojie - 92%.
Țările occidentale au condamnat organizarea de alegeri în teritoriile ocupate. Rezultatul votului nu va fi recunoscut acolo.
Peste 112 milioane de oameni din Federația Rusă au avut drept de vot la alegerile prezidențiale. Alte aproape 2 milioane de cetățeni cu drept de vot trăiesc în străinătate.
Scrutinul este considerat de Occident și de opozanții săi o mascaradă făcută doar ca să îi asigure lui Putin încă un mandat de președinte de șase ani.
Boris Nadejdin, un candidat de opoziție anti-război, a fost împiedicat să candideze, la fel și Ekaterina Dunțova.
Observatorii și experții independenți evaluează alegerile ca nelibere și necompetitive.
Proteste, foc și „Amiază cu Putin”
Cu toate amenințările autorităților față de orice acțiuni care ar interfera cu procesul electoral, în toate cele trei zile de vot au fost incidente. Oamenii și-au manifestat nemulțumirea față de simulacrul de alegeri în diverse moduri.
De la buletine de vot sau chiar cabine incendiate, la urne în care au turnat antiseptic colorat.
Peste 80 de persoane care au participat la „Amiază împotriva lui Putin” au fost reținute duminică în mai multe orașe din Federație, relatează presa rusă.
Cea mai importantă mișcare de protest a fost inițiată chiar de cel mai aprig opozant al lui Vladimir Putin, Alexei Navalnîi, mort cu aproape o lună în urmă într-o închisoare din Siberia.
Înainte de moartea sa, Navalnîi sperase să folosească votul pentru a demonstra nemulțumirea publicului atât față de război, cât și față de stăpânirea cu mână de fier a lui Putin.
El a cerut alegătorilor să voteze, în număr cât mai mare, pe 17 martie la ora 12:00, denumind acțiunea „Amiază împotriva lui Putin”. După moartea sa, mesajul a fost preluat de soția lui, Iulia Navalnaia, și de alți lideri importanți ai opoziției ruse.
Pe 17 martie, la ora 12:00, ora Rusiei, mii de oameni au format cozi lungi în fața centrelor de votare din Rusia și a ambasadelor din marile capitale europene.
Iar mormântul lui Navalnîi a fost acoperit cu flori și cu buletine de vot pe care oamenii au scris: „Te alegem pe tine”.
Până duminică după amiază, câteva zeci de persoane fuseseră reținute după „Amiază împotriva lui Putin”. Lor li se adaugă alte câteva zeci care au dosare penale în urma altor incidente.
Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat, vineri, Ucraina, în prima zi a alegerilor prezidenţiale din Rusia, că încearcă să perturbe scrutinul cu bombardamente şi tentative de incursiuni pe teritoriul rus. Putin susține că la acțiuni au participat circa 2.500 de combatanţi veniţi dinspre teritoriul ucrainean și a promis că aceste atacuri nu vor rămâne nepedepsite, relatează agenţiile Reuters şi EFE.
„Cu obiectivul de a perturba alegerile, de a teroriza oamenii, în mai multe regiuni de graniţă cu Ucraina, regimul neonazist de la Kiev a planificat şi încearcă să execute acţiuni militare demonstrative”, a spus Putin în timp ce prezida prin videoconferinţă o şedinţă a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.
„Aceste lovituri inamice nu vor rămâne nepedepsite”, a afirmat preşedintele rus, vizibil furios. „Circa 95% dintre rachetele şi proiectilele inamicului au fost distruse de apărarea antiaeriană. Totuşi, din păcate, avem victime civile”, a continuat el.
Oponenţii occidentali ai Moscovei au încercat în mod activ în ultimul an să perturbe alegerile prezidenţiale din Rusia, a declarat sâmbătă și purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, pentru agenţia de presă rusă TASS, scrie news.ro.
"Oponenţii noştri s-au agitat nu doar cu o săptămână sau o lună în urmă. Mi se pare că în ultimul an au făcut totul fie pentru a perturba alegerile prezidenţiale, fie pentru a împiedica desfăşurarea lor sau pentru a distorsiona concepţia despre alegeri în diferite moduri", a spus Zaharova.
„Aș dori să-l felicit pe Vladimir Putin pentru victoria sa detașată la alegerile care au început astăzi”
Prima reacție internațională la realegerea lui Vladimir Putin a venit de la Președintele Consiliului European, Charles Michels, chiar pe 15 martie, în prima zi a alegerilor.
„Aș dori să-l felicit pe Vladimir Putin pentru victoria sa detașată la alegerile care au început astăzi. Fără opoziție. Fără libertate. Fără posibilitatea de a alege”, a scris președintele Consiliului European.
Și Roberta Mesola, președintele Parlamentului European, a declarat, cu câteva săptămâni înainte de scrutin, că „nu vom recunoaște niciodată” rezultatele viitoarelor alegeri prezidențiale din Rusia.
După anunțul rezultatelor de duminică, 17 martie, a venit și prima reacție de la Washington. Casa Albă declară că alegerile din Rusia nu au fost, evident, „nici libere, nici corecte”, în condițiile în care oponenții lui Vladimir Putin au fost aruncați în închisoare și în care alte candidaturi au fost împiedicate.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat dur scrutinul electoral din Rusia.
"Nu există nicio legitimitate în această simulare a alegerilor și nu poate exista. Acest conducător trebuie să ajungă pe bancă de la Haga (Tribunalul Penal Internațional, n. red)", a spus Zelenski duminică seară, într-un mesaj video.
Singura miză a alegerilor: prezența masivă la vot
Principala preocupare a Kremlinului a fost să asigure o prezență ridicată la vot. Unii manageri ai companiilor de stat au ordonat angajaților să voteze și să trimită fotografii ale buletinelor lor de vot, au declarat mai multe surse pentru Reuters. Chiar și bancomatele le-au reamintit rușilor să voteze.
Surse informate, citate de Reuters, spun că Vladimir Putin va rămâne toată viața liderul Rusiei și că rămânerea lui în funcție ține doar de starea lui de sănătate, care pare robustă:
„Putin nu are concurenți, este la un nivel complet diferit. Occidentul a făcut o greșeală foarte gravă ajutând la unificarea unei mari părți a elitei ruse și a populației ruse în jurul lui Putin cu sancțiunile sale și defăimarea Rusiei.”
Putin a ordonat o invazie pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, după opt ani de conflict în estul Ucrainei între forțele Kievului, pe de o parte, și forțele pro-ruse și proxy-urile rusești, pe de altă parte.
Zeci de mii de soldați au fost uciși și mulți alții răniți de ambele părți, mii de civili ucraineni au murit, iar economia și infrastructura Ucrainei au suferit daune în valoare de sute de miliarde de dolari.
Vladimir Putin prezintă războiul ca parte a unei bătălii existențiale cu un Occident decadent și în declin, despre care spune că a umilit Rusia după căderea Zidului Berlinului în 1989, încălcând ceea ce Putin consideră a fi sfera de influență a Moscovei, inclusiv Ucraina. Acest lucru îi atrage pe mulți ruși care sunt suspicioși cu privire la politica și intențiile Occidentului.
Televiziunea rusă și o rețea rusă de social media îl prezintă pe Putin ca pe un patriot robust și îi ironizează pe liderii occidentali, cum ar fi președintele SUA, Joe Biden, ca fiind slabi și înșelători.
Liderii opoziției fragmentate din Rusia sunt fie în străinătate, în închisoare, fie tăcuți, fie morți. Alexei Navalnîi, cel mai proeminent lider al opoziției din Rusia, a murit pe 16 februarie într-o colonie penală rusă de la cercul arctic.
Vladimir Putin
Vladimir Putin, în vârstă de 71 de ani, fost ofițer KGB, a fost numit președinte interimar de Boris Elțîn în ultima zi a anului 1999. De atunci, cu o pauză de patru ani, a fost președinte al Rusiei.
A câștigat alegerile prezidențiale din 2000 și 2004. În 2008, Dmitri Medvedev a candidat la președinție, iar Putin a fost prim-ministru, înainte de a câștiga din nou alegerile din 2012 și 2018.
Vladimir Putin este președinte de mai mult timp decât orice alt conducător rus de la Iosif Stalin încoace, depășind inclusiv mandatul de 18 ani al liderului sovietic Leonid Brejnev, care a fost secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 1964 până în 1982.
Prelungirea șederii lui Putin în funcția de președinte al Rusiei a fost posibilă după amendamentele aduse Constituției în 2008 și 2020, care îi permit să rămână în funcție până în 2036.
Cea mai mare parte a clasei politice ruse - de la comuniștii duri, la naționaliștii radicali - aderă la regulile sistemului politic strict controlat de Putin și nu se opune Kremlinului în probleme majore.
De cealaltă parte, susținătorii fostului politician de opoziție Alexei Navalnîi sunt fie în închisoare, fie în exil.
Alți opozanți, precum fostul magnat al petrolului Mihail Hodorkovski, trăiesc în străinătate, iar politicieni cu agendă politică diferită de a Kremlinului, cum e Boris Nadejdin, sunt împiedicați să candideze.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
