În discursul televizat de miercuri, Vladimir Putin a vorbit despre „purificarea societății” de „scursuri și trădători”, i-a numit „trădători naționali” pe rușii prooccidentali care nu susțin invadarea Ucrainei și „coloana a cincea”. Aceștia, a amenințat el, trebuie „scuipați” de poporul rus „ca pe o muscă care din greșeală a aterizat în gura lui”.
„Orice popor, și în special poporul rus, este în stare să distingă adevărații patrioți de scursuri și de trădători și să-i scuipe pe aceștia din urmă ca pe o muscă care din greșeală a aterizat în gura lui”.
„Sunt convins că această purificare naturală și necesară a societății nu va face decât să ne întărească țara noastră, solidaritatea noastră, coeziunea noastră și capacitatea de a face față oricărei provocări”, a spus Putin.
Liderul de la Kremlin a reluat marota Occidentului care vrea să producă un „război civil în Rusia folosind a cincea sa coloană pentru a încerca să-și atingă obiectivul”. Iar obiectivul Occidentului este unul singur: „distrugerea Rusiei”, care, a dat asigurări Putin, nu va fi însă atins.
Pe front lucrurile merg prost
Nervozitatea a ajuns la extrem la Kremlin, Vladimir Putin înțelege de câteva zile bune că războiul merge prost. Estimările oficialilor Pentagonului vorbesc despre cel puțin 7.000 de morți în rândul trupelor rusești. Este o însă o cifră mult mai mică decât cea oferită de Ucraina, care avansează una aproape dublă: 14.000 de morți și până la 21.000 de răniți.
Experții militari spun însă că și cifra de 7.000 de morți în 20 de zile de război este mai mare decât cea a pierderilor suferite de americani în 20 de ani de război în Irak și Afghanistan la un loc.
Acest număr mare de morți explică moralul scăzut al soldaților care își abadonează blindatele și dezertează sau se predau, lucru care reiese din declarațiile militarilor luați prizonieri.
Rata ridicată a victimelor explică de ce mult lăudata forță militară a Rusiei a rămas în mare parte blocată în afara Kievului, capitala Ucrainei.
„Astfel de pierderi afectează moralul și coeziunea unității, mai ales că acești soldați nu înțeleg de ce luptă”, a spus Evelyn Farkas, oficial de vârf al Pentagonului pentru Rusia și Ucraina în timpul administrației Obama, citat de The New York Times.
Cum forțele terestre bat pasul pe loc, Putin și generalii săi au apelat la bombardamentele aeriene, fără a ține cont că lovesc spitale, școli, locuințe, făcând una cu pământul cartiere întregi. Miercuri, la Mariupol a fost bombardată clădirea teatrului în care se refugiaseră sute de oameni.
Numărul civililor uciși de la declanșarea invaziei se ridică la câteva mii, iar atrocitățile săvârșite au determinat Senatul american și pe președintele Joe Biden să-l declare pe Putin „criminal de război”.
Putin e „disperat”, la Kremlin e nervozitate maximă
Discursul de miercuri al lui Vladimir Putin arată „disperarea”, e o mare nevozitate la Kremlin, lucrurile merg prost, spune istoricul și expertul în spațiul rusesc Armand Goșu, pentru Europa Liberă.
„Nervozitatea și disperarea sunt confirmarea că pe front lucrurile merg foarte prost. Nu e prima oară când Putin vorbește de coloana a cincea, toți cei care nu sunt de acord cu el sunt coloana a cincea. În ultimii ani, din 2012 încoace, crede că cine îl contestă, cine nu-i dă sută la sută dreptate sau are altă părere e trădător, e coloana a cincea.
Cred că nu s-a mai controlat, e un mare moment de nervozitate, și a ieșit cu declarația asta radicală. Toate se adună, cum merge frontul, faptul că a fost declarat de America criminal de război, nu are cum să nu-i pese. Lucrurile merg tot mai prost și se pune problema, el și anturajul lui, cum se salvează, pentru că nu a lăsat nicio portiță.
Orice ofițer de informații face evaluarea riscurilor, se pare însă că Putin nu a făcut nicio evaluare a riscurilor. A zis merg până la capăt, eu nu clipesc primul, să clipească ei și acum s-a trezit cu un Occident care nu clipește”, spune Armand Goșu.
Istoricul spune că astfel de discursuri „delirante” nu sunt noi, doar că de abia acum Occidentul vede cum este Putin cu adevărat, de abia acum „deschide ochii”.
Alt general demis. Începe „noaptea cuțitelor lungilor”
Ca o dovadă a atmosferei care domnește la Kremlin este și informația potrivit căreia generalul Roman Gavrilov, adjunctul șefului Gărzii Naționale din Rusia, Rosgvardia, a demisionat din funcție, anunță Kommersant. Acesta ar urma să se pensioneze, deși nu are decât 45 de ani și ar putea servi în conducerea Gărzii Ruse pentru încă douăzeci de ani.
Gavrilov a condus Direcția Principală de Securitate Internă (GUSB) a Gărzii Naționale, iar anterior a lucrat în garda președintelui Putin. Generalul a inițiat o serie de verificări ale personalului superior de comandă care au dus la demisii importante și chiar la arestări.
Anterior a apărut informația că generalul Roman Gavrilov a fost reținut de serviciul secret FSB (urmașul KGB), potrivit jurnalistului Christo Grozev, directorul executiv al site-ul de investigații Bellingcat, care citează trei surse.
Generalul ar fi fost reținut pentru „scurgeri de informații militare care au dus la pierderi de vieți omenești”, potrivit uneia dintre surse, alte două invocând „risipa de combustibil”.
Presa din Rusia a scris și ea că Roman Gavrilov a fost demis, la inițiativa directorului Serviciului Federal al Trupelor Gărzii Naționale din Federația Rusă, Viktor Zolotov.
Rosgvardia a suferit pierderi semnificative în Ucraina.
Săptămâna trecută, Vladimir Putin a demis opt comandanți de armată și a „decapitat” Departamentul de Informații FSB - Serviciul 5 SOiMS.
„Serghei Beseda, șeful Serviciului, și adjunctul său Bolukh, au fost plasați în arest la domiciliu, potrivit surselor mele din interior”, a scris Soldatov pe Twitter.
Andrei Soldatov, expert în serviciile secrete ruse, este cel care a analizat cercul de influență din jurul lui Vladimir Putin.
Nu este prima oară când Vladimir Putin dă afară generali de care este nemulțumit, a făcut-o și în 2020, 2019 și 2018, dar acum contextul este cu mult mai complicat, semn că lucrurile nu merg cum au fost planificate.
Istoricul Armand Goșu spune pentru Europa Liberă că va începe noaptea cuțitelor lungi la Kremlin.
„Deja începe noaptea cuțitelor lungi la Kremlin, se luptă serviciile secrete între ele. GRU, armata, este cu luneta pe FSB. E nervozitate mare, iar Putin va începe probabil să-i pună să se bată între ei, ca să încerce să se salveze”.
Vechea retorică sovietică
Vladimir Putin a readus în discuție drepturile persoanelor LGBTQ pe care i-a numit „trădători care nu pot trăi fără stridii şi libertatea de gen”. Nici această abordare nu este nouă, ea fiind susținută, ca justificare a războiului, nu doar de Putin ci și de către Patriarhul Kiril, care a spus că apărătorii ucraineni sunt „forțele răului”.
Putin a vorbit miercuri vehement împotriva sancțiunilor impuse de Occident, asemănătoare „progromurilor antisemite”. Tema nazismului a fost și ea folosită ca pretext pentru invadarea Ucrainei, o țară despre care a spus că trebuie „denazificată”.
„Masca de decență a Occidentului a căzut și a început să acționeze într-un mod odios. Există paralele evidente cu pogromurile anti-Semite. (…) Lovesc fără discernământ, cu fanatism și frenezia celor condamnați, la fel ca și fasciștii, care în ultimele zile ale celui de-al Treilea Reich au încercat să tragă cu ei în mormânt cât mai multe victime nevinovate”, a spus Putin.
Istoricul Dorin Dobrincu spune pentru Europa Liberă că nu e întâmplător că Putin face apel la referințe istorice, care sunt adânc înrădăcinate în imaginarul din Rusia și care „vin din perioada sovietică”. Dar, atrage agenția istoricul, e clar că Putin e înfuriat de prostul mers al războiului pe front, de sancțiuni și de toată rezistența pe care o vede ridicându-se în jurul regimului său.
„Putin nu se aștepta la o ripostă atât de energică din partea ucrainenilor și din partea europenilor și a americanilor, a NATO. Planul de a supune Ucraina nu s-a materializat deloc, este la porțile câtorva mari orașe, dar nu a reușit decât să controleze Hersonul, pierderile armate pe care le-a suferit, sancțiunile care încep să afecteze economia rusă, chiar și populația, vedem îmbulzelile la alimente ca în perioada sovietică sau ca în România comunistă, toate acestea l-au înfuriat. E clar că e deranjat teribil de ceea ce se întâmplă nu doar pe front, ci și în jurul Rusiei și în jurul propriului regim, care este serios zdruncinat”, spune Dorin Dobrincu.
Pe măsură ce atrocitățile împotriva populației se intensifică, și revolta lumii libere capătă noi dimensiuni. Consecința este că nu doar sancțiunile împotriva regimului Putin se întăresc, ci și ajutoarele financiare și militare pentru Ucraina.
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a anunțat, miercuri, un sprijin militar în valoare de 800 de milioane de dolari Ucrainei. Doar în ultima săptămână, ajutorul oferit de Statele Unite Ucrainei a ajuns la un miliard de dolari.
