Atacurile vor deveni tot mai brutale, avertizează ministrul britanic al apărării: „Brutalitatea lui crește (…) Dacă nu-i ies lucrurile aşa cum doreşte, încercuieşte oraşe, le bombardează nemilos în timpul nopţii… şi în final el va încerca să le distrugă şi să pătrundă în ele”.
Pentru serviciile secrete americane, prioritatea acestor zile este să înțeleagă starea de spirit și starea sănătății mintale a lui Vladimir Putin, scrie CNN, care citează surse oficiale. Marea întrebare este cum îi e afectată starea psihică. Războiul nu merge așa cum și-ar fi dorit - după șase zile nu a reușit să ocupe niciun mare oraș.
Observatori atenți ai lui Putin au speculat că tipul său de comportament a devenit din ce în ce mai neregulat și irațional.
Serviciile americane ar fi informat actuali și foști generali americani că Putin a avut o ieșire nervoasă „neobișnuită” împotriva apropiaților săi, fiind „furios” și „frustrat” că armata sa nu face progrese în Ucraina, relatează NBC News.
În aceste condiții, analiștii și specialiștii în spațiul rusesc, dar mai ales opinia publică oripilată de ceea ce face Putin în Ucraina se întreabă tot mai insistent care ar fi, totuși, posibilitatea ca dictatorul de la Kremlin să fie oprit.
Începutul rezistenței interne
Nemulțumirea față de invadarea Ucrainei începe să se facă tot mai simțită în Rusia și nu doar la nivel de proteste sau delimitări ale unor intelectuali, artiști, sportivi sau dizidenți. Pentru prima oară, Putin se confruntă cu o opoziție politică, chiar în interiorul sistemului.
Consiliul Deputaților din districtul municipal Gagarinski din Moscova a condamnat operațiunile militare de pe teritoriul Ucrainei și i-a cerut lui Vladimir Putin să retragă imediat trupele de acolo, scrie BBC în limba rusă.
Deputații din acest consiliu i-au trimis o scrisoare lui Vladimir Putin, în care avertizează că agresiunea împotriva Ucrainei va duce la sărăcirea întregii țări.
„Invazia este calea spre degradarea și sărăcirea Federației Ruse. Nicio altă acțiune nu ar putea aduce Rusiei mai multe daune economice. Invazia Ucrainei este o catastrofă. Îi cerem președintelui să retragă imediat trupele rusești din Ucraina”, se arată în scrisoarea adresată lui Putin.
Poate nu este întâmplătoare această poziționare, având în vedere că la Moscova au fost unele din cele mai mari proteste împotriva războiului declanșat de Putin.
Premieră. Clericii ortodocși cer oprirea războiului
Peste 170 de clerici ortodocși ruși au cerut oprirea imediată a războiului în curs din Ucraina, într-o scrisoare deschisă transmisă la 1 martie.
Clericii ortodocși au cerut oprirea războiului și au spus că „respectă libertatea oricărei persoane care i-a fost dată de Dumnezeu”, adăugând că poporul Ucrainei „trebuie să facă singur propriile alegeri, nu sub amenințarea puștilor și fără presiunea din partea Vestului sau a Estului”, relatează RFE/RL.
Scrisoarea spune că clericii „se plâng” de suferința care a fost „impusă în mod nemeritat fraților și surorilor noastre din Ucraina”.
„Facem apel la dialogul tuturor părților pentru că nu există altă alternativă la violență”, se spune în scrisoare.
„Doar capacitatea de a auzi cealaltă parte ne poate da speranța de a ieși din abisul în care țările noastre au fost aruncate în câteva zile. Lasă-te pe tine și pe noi toți să intrăm în Postul Paștelui în spiritul credinței și al iubirii. Oprește războiul."
Este foarte rar ca un număr atât de mare de clerici ai Bisericii Ortodoxe să confrunte deschis regimul președintelui Vladimir Putin. În ultimii ani, Biserica Ortodoxă Rusă și liderul ei, Patriarhul Kiril, un apropiat al lui Putin, care nu a semnat scrisoarea, au susținut pe deplin politicile lui Putin.
De altfel, acum câteva zile, Patriarhul Kiril i-a catalogat pe opozanții Moscovei din Ucraina drept „forţe ale răului” care vor să rupă unitatea istorică dintre cele două ţări, relatează AFP.
„Fie ca Dumnezeu să ne apere ca situaţia politică actuală din Ucraina, o ţară soră care ne este apropiată, să fie folosită în aşa fel încât forţele răului să învingă”, a spus Kiril în predica sa duminicală, citat de agenţia rusă de ştiri Interfax.
Patriarhului Kiril nu a avut până acum nicio reacție la scrisoarea celor peste 170 de clerici ortodocși.
Protestele care pot să-l dea jos pe Putin
Încă din primele zile ale invaziei rusești în Ucraina au avut loc proteste în Sankt Petersburg și Moscova, dar și în alte 40 de orașe. Reacția regimului Putin a fost cea previzibilă: arestările. Peste 5.000 de protestatari au fost arestați în ultima săptămână, printre ei femei și chiar copii.
Opozantul rus Ilia Iașin, politician căruia i-a fost interzisă candidatura în 2021, fiind etichetat drept „extremist”, a publicat imagini cu copii aflați într-o dubă a poliției, scrie Daily Mail.
Galerie Foto | Protestele rușilor împotriva războiului declanșat de Putin, suprimate violent de autorități
Protestele nu au fost însă de o amploare care ar fi putut să-i creeze probleme lui Vladimir Putin. Dizidentul Alexei Navalnîi, întemnițat de regimul Putin, a făcut, luni, un apel public de nesupunere civilă, îndemnându-i pe oameni să protesteze zilnic împotriva invaziei Rusiei în Ucraina. „Putin nu este Rusia”, a scris el pe Twitter.
„Nu mai putem aștepta. Oriunde te-ai afla, în Rusia, Belarus sau în cealaltă parte a planetei, mergi în piața principală a orașului tău în fiecare zi a săptămânii, la 14:00, în weekend și în zilele de sărbătoare”.
În ce măsură populația urbană va da curs îndemnului și se va mobiliza să iasă în stradă în număr mare, rămâne de văzut.
Istoricul Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic, explică pentru Europa Liberă de ce este sceptic în ce privește proteste de amploare.
„Prețul plătit de populație va fi uriaș, sunt niște sancțiuni fără precedent, nu a existat așa ceva în istorie și, poate, populația va reacționa. Tot ce se se întâmplă poate va reuși să scoată lumea din casă. Deși, populația este teribil de apatică, eu sunt șocat, a trecut o săptămână și nu ai în Moscova un milion de oameni în stradă. În regiunea Moscova sunt 13 milioane de oameni. Explicația este că oamenii sunt cinici, nu mai au încredere în nimeni și nimic și, foarte important, propaganda lui Putin are succes. Plus că arestările i-au speriat, nu mai vor să riște, probabil”.
Armand Goșu spune că este destul de „puțin probabil” să vedem proteste de o amploare care l-ar putea dărâma pe Putin chiar dacă lucrurile se vor înrăutăți și mai mult în Ucraina.
Oligarhii sunt nervoși pe Putin
Sancțiunile dure și fără precedent aplicate de occident Rusiei au avut impact asupra oligarhilor ruși, care și-au văzut puse în pericol conturile în bănci și afacerile.
Așa încât delimitarea unora de politica lui Putin nu este surpinzătoare. Este vorba de Oleg Deripaska, Mihail Fridman, Oleg Tinkov și Roman Abramovici. Ei i-au cerut lui Putin să înceteze războiul.
Oleg Tinkov , fondatorul băncii Tinkoff, a criticat invazia din Ucraina, într-un mesaj publicat, luni, pe Instagram
„Astăzi, în Ucraina, oameni nevinovați mor în fiecare zi. Este de neconceput şi inacceptabil!”, a scris el, făcând apel la „alocarea de bani pentru îngrijirea oamenilor, pentru cercetarea pentru vindecarea cancerului, şi nu pentru război”.
Acțiunile Tinkoff au scăzut cu peste 90% de la începutul atacului Rusiei asupra Ucrainei. Averea lui a scăzut cu peste 5 miliarde de dolari în mai puțin de o săptămână, iar marți și-a pierdut statutul de miliardar, scrie Forbes.
Miliardarii ruși, loviți de sancțiuni
Cei mai bogați 22 de miliardari ruși au pierdut 39 de miliarde de dolari în mai puțin de 24 de ore după ce Putin a decis invadarea Ucrainei, conform Booomberg.
Cel mai afectat e fost președintele Lukoil, Vagit Alekperov, a cărui avere a scăzut cu o treime, adică a pierdut aproape 6 miliarde de dolari.
Oleg Deripaska, unul dintre cei mai bogaţi 50 de oameni din Rusia, fondatorul gigantului Rusal, producător de aluminiu, a cerut încetarea „capitalismului de stat”.
„Este o adevărată criză şi avem nevoie de manageri de criză adevăraţi (...) Trebuie să schimbăm neapărat politica economică şi să punem capăt acestui capitalism de stat”, a spus el, declarând că așteaptă din partea guvernului „clarificări şi comentarii clare asupra politicii economice în următoarele trei luni”, potrivit Reuters.
Duminică, miliardarul rus Mihail Fridman a denunţat războiul din Ucraina, într-o scrisoare către angajaţii fondului său, LetterOne.
„Sunt convins că războiul nu poate fi niciodată răspunsul. Această criză va costa vieţi şi va face ravagii în două naţiuni surori de sute de ani”, a scris el, spunând că îşi doreşte ca această „vărsare de sânge” să înceteze.
Potrivit Forbes, averea lui Fridman e estimată la 11.7 miliarde de dolari, iar a lui Deripaska la 4 miliarde de dolari.
Unul dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, oligarhul Roman Abramovici, „a fost contactat de Ucraina pentru a ajuta la găsirea unei soluţii şi de atunci lucrează la oferirea de ajutor”, a precizat purtătoarea sa de cuvânt, Rola Brentlin.
Miliardarul Mikhail Khodorkovsky, la un moment dat cel mai bogat om din Rusia, aflat acum în exil, spune că doar o revoluție l-ar înlătura pe Vladimir Putin.
Acesta se așteaptă ca președintele Rusiei să înăbușe orice tentativă de proteste cu privire la invazia Ucrainei, scrie Reuters. „Sunt absolut șocat de ceea ce se întâmplă”, a declarat acesta.
Lovitura de palat
Nici o lovitură de palat prin care Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere nu poate fi scoasă din ecuație.
Este varianta pe care o iau în considerare mulți analiști și cunoscători ai politicii ruse. Putin este însă înconjurat doar de oameni fideli lui, pe care, așa cum a scris Europa Liberă, îi controlează total.
Sunt oameni care își datorează carierele și bogățiile fostului ofițer KGB.
Aceasta nu înseamnă însă că, în cazul unui eșec al invaziei, dar, mai ales, al efectelor economie ce vor afecta Rusia și a izolării internaționale, nu s-ar putea crea o mișcare împotriva lui Putin.
Istoricul Armand Goșu spune că serviciile secrete, complet subordonate lui, „pregătesc rapoarte și note care să placă șefului. N-au curaj să contrazică ceea ce ofițerii cred că ar dori să ajungă la urechile șefului, pentru că își pierd funcțiile. Serviciile îi spun lui Putin ceea ce el vrea să audă. Pe evaluările FSB s-a bazat, iar ele plecau de la niște sondaje fanteziste în care 40% dintre ucraineni, supărați pe Zelenski, declarau că nu și-ar apăra țara. Deci FSB se aștepta că 40% din armată va dezerta. Iar asta nu s-a întâmplat. Nu doar că ucrainenii n-au dezertat, ci au făcut coadă la centrele de recrutare”.
Dar Putin nu crede în loviturile de palat, cel puțin așa afirma acum câțiva ani. El crede în „susținerea poporului”.
În ceea ce privește revoluțiile de palat, stați liniștiți: noi nu avem palate, prin urmare, nu pot avea loc lovituri de stat de acest tip. Noi avem o reședință oficială - Kremlinul - care este bine protejată. Și este vorba aici de un factor important al stabilității statului nostru”.( Mediafax)
În ce privește generalii armatei ruse, aici lucrurile sunt și mai complicate. Fotografia în care apar ministrul Apărării Serghei Șoigu și șeful Statului Major Valeri Gherasimov, în momentul în care Putin anunță punerea în alertă a forțelor nucleare, arată o mare încordare. Chiar dacă figurile celor doi sunt departe de încântare sau admirație, nu se pot face decât speculații, pentru că informații despre situația exactă nu există.
În plus, Putin nu are probabil o prea mare încredere în generalii armatei, pe care îi demite frecvent.
- În 2019, de exemplu, a demis nu mai puțin de 11 generali, de armată și interne. Motivul: corupția.
- În 2018 a mai concediat 15 generali , printre ei Vladlen Aksenov, ministrul adjunct al Ministerului Rusiei pentru Situații de Urgență, și Serghei Koryuchin, șeful serviciilor federale ale penitenciarelor din regiunea Omsk din Rusia.
- 11 generali au fost concediați în aprilie 2018, iar alte grupuri au fost eliberate în 2016 și 2017.
De la începerea invaziei un singur glas de militar a fost auzit protestând. Este vorba de generalul în rezervă Leonid Ivaşov, fost responsabil cu cooperarea externă în Ministerul Apărării (1996-2001), în prezent şeful unei asociaţii a ofiţerilor din întreaga Rusie.
Acesta îi cere preşedintelui Vladimir Putin să se preocupe de problemele reale ale Rusiei ori să-şi dea demisia şi „să renunţe la politica criminală de provocare a unui război” în Ucraina.
