Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a încercat să detoneze o armă nucleară, dar a fost sabotat din interior, susține o sursă apropiată dosarului, conform „The Mirror”.

Există informații că Putin a ordonat două teste nucleare la începutul acestei luni, dar acestea nu au mai avut loc.

De altfel, în ultimele zile, au fost emise o serie de mesaje Notam - avertismente scurte pentru aeronave - și avertismente asupra navigației ruse semnalând pregătirea unui test în Marea Barents, lângă granița cu Norvegia.

Cu toate acestea, există puține indicii asupra vreunui test major, în condițiile în care data finală pentru teste în Marea Barents este 22 octombrie.

Toate aceste eșecuri sugerează că Putin se confruntă cu o rezistență în interior sau cu defecțiuni tehnice.

„Decizia lui Putin cu privire la utilizarea armelor nucleare tactice (în conflictul din Ucraina, n. red.) s-ar confrunta fără îndoială cu rezistență. Nu știu cât de eficientă va fi rezistența, dar voi preciza că testele nucleare trebuiau să aibă loc în ultimele două săptămâni - unul în Marea Barents, sub apă, și al doilea subteran, în regiunea Arhangelsk. Ambele teste nu au avut loc”, a declarat Valeri Solovei, fost profesor la Institutul de Relații Internaționale din Moscova.

Potrivit lui Solovei, citat de „The Mirror”, înainte de orice lansare de arme nucleare, este necesară o asigurare precum că acestea sunt „pe deplin operaționale”.

„Președintele (Putin, n. red.) a primit rapoarte precum că a existat o situație de urgență, că nu a funcționat”, a spus expertul rus, referindu-se la defecțiuni tehnice.

Solovei remarcă faptul că, în cazul unui al treilea eșec, Putin ar putea să caute sabotori pentru neîndeplinirea ordinelor comandantului șef, plecând de la ideea că un prim eșec poate rezulta dintr-un accident, iar al doilea dintr-o coincidență. În cazul unui al treilea eșec, acesta ar putea fi un indiciu că Putin este contestat din interior.

Fostul analist de informații CIA și DIA, Rebecca Koffler, spune că decizia lui Putin de a declara legea marțială în teritoriile ocupate din estul Ucrainei sugerează că se pregătește pentru armaghedonul nuclear.

Ofițerul de informații născut în Rusia, care a scris și „Manualul lui Putin” spune că Putin „a anexat aceste teritorii pentru a pregăti o justificare doctrinară pentru o lovitură nucleară. Din moment ce, doctrina militară rusă prevede utilizarea armelor nucleare doar în scopuri de protecție a teritoriului rus”.

Iuri Ihnat, un purtător de cuvânt al forțelor aeriene, a declarat că Ucraina doboară 85% din dronele "kamikaze" de fabricație iraniană lansate de Rusia, dar că armata e mai puțin eficientă împotriva doborârii rachetelor.

În ultimele 11 zile, Rusia a intensificat atacurile asupra instalațiilor de energie electrică și orașelor ucrainene folosind rachete. Potrivit Kievului, Rusia folosește în atacurile sale aeriene drone de atac Shahed-136 de fabricație iraniană, relatează Reuters. Teheranul neagă că a furnizat astfel de drone Moscovei, iar Kremlinul respinge acuzațiile potrivit cărora armata rusă folosește drone iraniene în războiul din Ucraina.

„Dacă luăm în considerare ultimele două săptămâni și rezultatele obținute după doborârea dronelor, apărarea noastră aeriană este eficientă în proporție de 85%”, a declarat Ihnat. „Acum am învățat să le recunoaștem și să le doborâm mai eficient”.

Uniunea Europeană ar trebui să folosească cele peste 300 de miliarde de euro din activele înghețate ale Rusiei pentru a ajuta Ucraina, a declarat vineri prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, citată de CNN.

„Astăzi ne vom concentra asupra Ucrainei. În primul rând, trebuie să vorbim despre utilizarea activelor (înghețate, n.r.) pe care le avem - active rusești (înghețate, nr.). Avem peste 300 de miliarde de euro de active (înghețate, n.r.) - cum le putem folosi în beneficiul Ucrainei?”, a declarat Kallas reporterilor la Bruxelles, unde participă la o reuniune a Consiliului European.

Într-un mesaj pe Twitter, Kallas a declarat că este „timpul ca (Uniunea Europeană, n.r.) să meargă mai departe pentru a-l face pe agresor să plătească”.

„În al doilea rând, trebuie să discutăm cu siguranță despre răspunsul juridic față de crimele de agresiune care au fost comise și despre cum să facem un tribunal separat pentru a le urmări în justiție”, a mai declarat Kallas reporterilor.

Uniunea Europeană promite un ajutor lunar în valoare de 1,5 miliarde de euro Ucrainei începând cu anul 2023, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul unei conferințe de presă la Bruxelles.

Ursula von der Leyen a promis, de asemenea, un ajutor umanitar consistent în urma atacurilor cu drone și cu rachete rusești din ultimele săptămâni, care au dus la avarierea a aproximativ 40% din capacitatea de producție energetică a Ucrainei.

„Spre exemplu, mobilizarea ajutorului umanitar pentru a-i ajuta pe cei mai vulnerabili din Ucraina să treacă prin această iarnă, în special cele peste 11 milioane de persoane strămutate intern până acum, care au nevoie de sprijin, care au nevoie de acces la apă, electricitate, încălzire, care au nevoie de adăpost”, a declarat von der Leyen.