Război în Ucraina | Atac devastator asupra infrastructurii ucrainene. Kievul și Liovul, în beznă. Șapte persoane ucise, 36 răniți

Gazele despre care Gazprom susține că sunt reținute în Ucraina sunt rezervate Republicii Moldova, care va plăti pentru ele, a declarat miercuri vicepremierul Andrei Spînu.

Acuzând Ucraina că păstrează volumele de gaze care erau destinate Moldovei, Gazprom a spus că ar putea începe să reducă livrările de gaze către Moldova prin Ucraina din 28 noiembrie.

„Gazprom acuză Ucraina și Moldova de ceva ce nu se întâmplă. Toate gazele furnizate pe malul drept al Moldovei vor fi plătite de Moldova”, a spus Spînu pe aplicația de mesagerie Telegram.

Ministerul britanic al Apărării a anunțat că va trimite elicoptere în Ucraina pentru prima dată de la începutul războiului.

Secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat că va fi prima dată când avioane pilotate vor fi trimise în națiunea distrusă de război de la invazia Rusiei.

Potrivit BBC, vor fi furnizate trei foste elicoptere Sea King. Primul dintre acestea a ajuns deja în Ucraina.

Wallace, care a făcut anunțul de la Oslo, unde se întâlnește cu aliații pentru a discuta despre sprijinul militar pentru Kiev, a adăugat că Marea Britanie va trimite și alte 10.000 de cartușe de artilerie.

În ultimele șase săptămâni, echipajele ucrainene au fost instruite în Marea Britanie pentru a zbura și întreține aeronava - pentru a oferi capabilități de căutare și salvare.

Sea King a fost folosit anterior atât de Royal Air Force, cât și de Royal Navy, ultima navă fiind retrasă de Marină în 2018.

Puține țări au trimis avioane cu echipaj în Ucraina de la începutul conflictului, iar cererile guvernului Zelenski ca țările occidentale să trimită avioane de luptă au rămas până acum fără răspuns.

Aceast anunț vine după ce prim-ministrul Marii Britanii, Rishi Sunak, a folosit o vizită în capitala Ucrainei pentru a stabili un nou pachet de 50 de milioane de ajutor pentru apărare, care a inclus 125 de tunuri și echipamente antiaeriene pentru a contracara dronele furnizate de Iran.

• Din septembrie, Rusia a lansat probabil sute de aeronave fără echipaj (UAV) de fabricație iraniană împotriva Ucrainei. Acestea au fost un amestec de UAV-uri de atac unidirecționale (OWA, așa numitele drone-kamikaze) și sisteme de armament reutilizabile mai tradiționale.
• Rusia a folosit în mare parte aceste arme împotriva unor ținte militare tactice și a rețelei electrice ucrainene.
• Cu toate acestea, recent, comandanții ruși probabil că au dorit, de asemenea, ca UAV-urile de origine iraniană să acorde prioritate unităților medicale ca ținte de oportunitate și să le lovească cu muniții ghidate dacă sunt identificate.
• Probabil că Rusia a conceput campania cu UAV-uri pentru a suplini deficitul său sever de rachete de croazieră, dar abordarea a avut un succes limitat. Majoritatea UAV-urilor lansate au fost neutralizate.
• Nu a fost raportată public nicio lovitură cu drone-kamikaze din jurul datei de 17 noiembrie 2022. Probabil că Rusia și-a epuizat aproape în totalitate stocul actual, dar va căuta probabil să se reaprovizioneze.
• Rusia poate probabil să achiziționeze UAV-uri din străinătate mai rapid decât poate fabrica noi rachete de croazieră pe plan intern.

Comisia Europeană a propus marţi, 22 noiembrie, un mecanism temporar care să permită plafonarea preţului angro pe piaţa de referinţă la gaze naturale din Uniunea Europeană, însoţit de condiţii drastice pentru a convinge statele membre reticente la un astfel de dispozitiv, informează AFP.

Liderii statelor membre au căzut de acord, la finele lunii octombrie, asupra unei foi de drum pentru a limita creşterea explozivă a prețurilor la energie.

Liderii au cerut în special Executivului comunitar să pregătească un mecanism ”temporar” pentru plafonarea preţului gazelor, în pofida reticenţelor exprimate de unele state membre, în special Germania, care se tem că plafonarea va perturba aprovizionarea cu gaze a statelor europene.

”Mecanismul de corectare a pieţei” prezentat marţi de Comisie va fi examinat joi de miniştrii europeni ai Energiei reuniţi la Bruxelles, însă, potrivit unui diplomat european, nu se aşteaptă să fie aprobat la acest moment, în condiţiile în care anumite state membre cer un studiu de impact detaliat.

Dispozitivul vizează plafonarea, timp de un an, începând de la 1 ianuarie 2023, a preţului contractelor futures cu livrare în luna următoare la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pe piaţa europeană.

Acest plafon ar urma să intre automat în vigoare atunci când preţurile TTF ar depăşi nivelul de 275 de euro/megawatt oră timp de două săptămâni consecutive şi atunci când preţurile TTF vor fi mai mari cu 58 de euro peste preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare.

Atunci când aceste condiţii ar fi îndeplinite, Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare în Domeniul Energiei (ACER) va publica imediat un aviz de corectare a pieţei în Jurnalul Oficial al UE şi a doua zi tranzacţii cu preţuri mai mari de 275 de euro nu vor mai fi autorizate.

Însă în acest an preţurile la gaze la hub-ul TTF nu au depăşit un nivel de 275 de euro/MWh decât pentru o scurtă perioadă la finele lunii august, când au atins un vârf de 350 de euro, când cele 27 de state membre se concurau între ele pentru a-şi reface rezervele.

”Nu este vorba de intervenţii pe piaţă pentru a fixa preţurile la nivele scăzute artificial, este un mecanism de ultim record pentru a împiedica episoadele de preţuri excesive care nu sunt în linie cu tendinţele mondiale şi realitatea de pe piaţă”, a declarat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson.