Apel în Parlamentul European pentru trimiterea de generatoare electrice în Ucraina
Orașele europene au fost îndemnate să trimită generatoare de rezervă în Ucraina, pentru a o ajuta să treacă iarna în fața atacurilor Rusiei asupra infrastructurii electrice.
Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a lansat un apel pentru generatoare în sprijinul Ucrainei după ce rețeaua electrică a Ucrainei a fost din nou bombardată de Rusia.
„Ucrainenii au rămas în prezent fără energie electrică, ca urmare a atacurilor Rusiei asupra infrastructurii critice vizate de civili”, a declarat Metsola pentru Agenția France-Presse.
Dario Nardella, primarul Florenței, Italia, conduce o rețea de autorități locale din Europa și a spus că va coordona un grup de 200 de orașe europene pentru a trimite generatoarele pe care le au în depozit către Ucraina. „Avem potențialul de a trimite câteva sute de generatoare, chiar de dimensiuni industriale, care vor putea produce destul de multă energie”, a spus Nardella.
Schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina
Șeful ONU pentru afaceri politice, Rosemary DiCarlo, a declarat miercuri Consiliului de Securitate al ONU că un schimb de 35 de prizonieri ruși și 36 de prizonieri ucraineni reprezintă o evoluție pozitivă pe fondul „știrilor negre” ale atacurilor rusești asupra Ucrainei.
DiCarlo, adresându-se unei ședințe a consiliului solicitată de Ucraina, a încurajat părțile să continue eliberarea prizonierilor și să respecte dreptul internațional umanitar în legătură cu prizonierii de război, relatează Reuters.
Detenția politicianului rus de opoziție Ilia Iașin, care a criticat invadarea Ucrainei, prelungită cu șase luni
Un tribunal rus a prelungit miercuri cu șase luni detenția politicianului de opoziție Ilia Iașin, care riscă să fie condamnat la 10 ani de închisoare pentru că a criticat invadarea Ucrainei din ordinul președintelui rus Vladimir Putin.
Consilierul orășenesc al Moscovei, în vârstă de 39 de ani, se află pe banca acuzaților ca parte a unei represiuni fără precedent împotriva disidenței din Rusia, majoritatea activiștilor din opoziție fiind în închisoare sau în exil.
El riscă până la 10 ani după gratii, dacă va fi condamnat.
Iașin a refuzat să plece după ce Putin a trimis trupe în Ucraina pe 24 februarie și a accesat regulat canalul său de YouTube, care are 1,3 milioane de abonați, pentru a condamna ofensiva țării sale.
El a insistat în instanță că nu va fugi din țară, dar judecătorul i-a prelungit detenția cu șase luni. „Îmi iubesc țara și, pentru a trăi aici, sunt gata să plătesc cu libertatea mea. Sunt un patriot rus”, a spus el, transmite Agence France-Presse.
Procurorii au susținut că Iașin ar trebui ținut în detenție pentru că „a provocat daune considerabile Rusiei” și „a crescut tensiunile politice în timpul operațiunii militare speciale” - termenul folosit de Rusia pentru a defini invadarea Ucrainei.
Unul dintre avocații activistului de opoziție, Vadim Prohorov, a spus că prelungirea detenției lui Iașin până pe 10 mai este ilegală.
Următoarea audiere va avea loc pe 29 noiembrie.
Iașin este un aliat al liderului opoziției, aflat în închisoare, Alexei Navalnîi, și a fost un apropiat al lui Boris Nemțov, un politician de opoziție asasinat lângă Kremlin în 2015.
Genocidul la care a fost supus poporul ucrainean de sovietici, condamnat în Parlamentul României
Deputații și senatorii români au votat miercuri, în ședință comună, Declaraţia Parlamentului României care condamnă foametea deliberată (Holodomor) la care a fost supus poporul ucrainean de ocupația sovietică în anii 1932 - 1933.
Parlamentul României a votat cu 248 de voturi pentru și o abținere adoptarea declarației care comemorează genocidul ucrainean, soldat cu 10 milioane de victime, prin încălcarea celor mai elementare drepturi și libertăți cetățenești.
Declaraţia a fost citită în plen de deputatul din grupul minorităţilor naţionale, Nicolae Miroslav Petreţchi, și recunoaşte Holodomorul drept crimă comisă împotriva poporului ucrainean şi a umanităţii, transmite Agerpres.
Documentul exprimă solidaritatea cu poporul ucrainean și aduce un omagiu victimelor înfometării deliberate la care ucrainenii au fost supuși între anii 1932 - 1933 de ocupația sovietică.
Declaraţia mai condamnă și modul criminal în care românii din Basarabia au fost supuşi foametei deliberate, colectivizării forțate din 1946 -1947 .
Integrarea europeană, se spune în document, are la bază reconcilierea și asumarea momentelor tragice din istoria secolului al XX-lea, pentru construcţia unui viitor comun, bazat pe valori şi principii împărtăşite împreună iar comemorarea unor tragedii de acest fel ajută la prevenirea unor evenimente similare în viitor.
