Noi imagini din satelit publicate de compania Maxar confirmă existența a 1.500 de morminte necunoscute anterior în apropierea orașului Mariupol cucerit de ruși în luna mai, relatează BBC.

Oficialii ucraineni și mai mulți martori oculari contactați de jurnaliștii britanici afirmă că situl din nord-vestul orașului este alcătuit dintr-un câmp uriaș de morminte care conțin mii de trupuri.

Imagini din satelit realizate recent arată că trei situri, la Starîi Krîm, Manhuș și Vînohradne, în care invadatorii ruși au îngropat mii de persoane din primăvară au crescut constant.

Analiștii de la Centre for Information Resilience au analizat imaginile făcute din satelit deasupra localității Starîi Krîm, concluzionând că 1.500 de morminte noi au fost săpate aici de la ultima analiză făcută în luna iunie. Această localitate se află la doar 11 kilometri de Mariupol.

Se estimează că peste 4.600 de morminte au fost săpate la Starîi Krîm de la izbucnirea războiului, însă numărul total al persoanelor îngropate nu poate fi estimat cu certitudine, ținând cont că este probabil ca ele să conțină mai mult de un trup neînsuflețit.

Oficialii ucraineni cred acum că cel puțin 25.000 de persoane au fost ucise în timpul luptelor din Mariupol și că între 5 și 7.000 au murit sub dărâmături din cauza bombardamentelor rusești.

Jurnaliștii de la BBC afirmă că mai mulți martori oculari din Mariupol le-au relatat că în ultimele luni au văzut autoritățile de ocupație rusești scoțând trupuri de sub dărâmături și că acestea au fost duse pentru a fi îngropate în altă parte.

Orașul-port Mariupol a fost unul dintre obiectivele strategice majore ale invaziei declanșate de Vladimir Putin în 24 februarie, căzând în cele din urmă abia la jumătatea lunii mai.

Încă de la începutul războiului orașul a fost bombardat fără încetare de forțele armate rusești, fiind distrus aproape complet până în momentul predării sale. Mii de civili ucraineni au murit aici în timpul asediului care a lăsat orașul fără surse de apă potabilă și electricitate timp de luni de zile.

Rusia nu are superioritate aeriană în Ucraina din cauza pregătirii slabe și a pierderii personalului militar cu experiență, fiind puțin probabil ca situația să se schimbe în următoarele luni, arată Ministerul britanic al Apărării în ultima sa evaluare privind situația de pe front.

„Pierderile Rusiei probabil depășesc semnificativ capacitatea lor de a produce noi aeronave”, spun britanicii, vorbind și despre timpul îndelungat pentru pregătirea unor piloți competenți.

Conform acestora, „este puțin probabil” ca situația să se schimbe în următoarele luni.

Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zaluzhni, declara că Rusia ar fi pierdut de peste două ori mai multe avioane în Ucraina decât în timpul invaziei sovietice a Afganistanului din 1979.

Până în 7 noiembrie, forțele ruse ar fi pierdut 277 de avioane în războiul său împotriva Ucrainei, potrivit Armatei ucrainene.

Oficialii cheie de la Kremlin au început să-și reducă în mod colectiv retorica cu privire la utilizarea armelor nucleare la începutul lunii noiembrie, arată ultima analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).

Ministerul rus al Afacerilor Externe (MAF) a lansat pe 2 noiembrie o declarație privind „prevenirea războiului nuclear”, afirmând că Rusia „este ghidată strict și consecvent de postulatul inadmisibilității unui război nuclear în care nu pot exista câștigători și care nu trebuie niciodată dezlănțuit.” MAE rus a declarat, de asemenea, că se angajează să reducă și să limiteze armele nucleare.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat la 27 octombrie că Rusia nu are nevoie să folosească arme nucleare împotriva Ucrainei și a susținut că Rusia nu a discutat niciodată despre posibilitatea utilizării armelor nucleare, ci doar „făcându-se aluzie la declarațiile făcute de liderii țărilor occidentale”.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, și-a redus în mod similar retorica nucleară pe care a folosit-o pe parcursul lunii octombrie și acum se concentrează pe promovarea unității ruse în războiul din Ucraina.

Această ponderare a retoricii nucleare vine după ce pe parcursul lunii octombrie, în urma discursului lui Vladimir Putin din 30 septembrie cu ocazia anexării a patru teritorii ucreainene, a existat o sporore o referire la utilizarea armelor nucleare.

Schimbarea retorică a Kremlinului indică faptul că militarii ruși de rang înalt și lideri de la Kremlin sunt probabil conștienți, într-o oarecare măsură, de costurile masive raportate la câștigurile operaționale reduse pe care Rusia le-ar suporta pentru utilizarea armelor nucleare împotriva Ucrainei sau a NATO, scrie ISW.

The New York Times, citând înalți oficiali americani, a raportat că înalți oficiali militari ruși au discutat condițiile pentru utilizarea nucleară pe fundalul narațiunilor nucleare în creștere la jumătatea lunii octombrie. Întâlnirea nu l-a implicat pe Putin.

Anexarea ilegală de către Putin la 30 septembrie a patru regiuni ucrainene pe care forțele ruse nu au reușit să le ocupe, probabil a complicat prea mult doctrina militară rusă existentă.

Doctrina nucleară rusă permite în mod clar utilizarea armelor nucleare ca răspuns la „agresiunea împotriva Federației Ruse cu folosirea armelor convenționale atunci când însăși existența statului este în pericol”, pe care Kremlinul ar putea să o aplice teritoriilor ucrainene care ar face parte din Federația Rusă.

ISW a raportat anterior că ordinul de anexare al lui Putin a fost probabil o problemă de polarizare care a declanșat o fractură în interiorul Kremlinului, creând facțiuni pro-război și pro-negocieri. Oficialii americani au remarcat, de asemenea, că nu au observat niciun indicator că Rusia și-a mutat armele nucleare sau a întreprins vreun pas pentru a se pregăti pentru o lovitură.

Emisiunile de televiziune conduse de Kremlin mai difuzează ocazional amenințări nucleare, care sunt comune în spațiul informațional intern al Rusiei. De exemplu, președintele Comitetului pentru apărare al Dumei de Stat a Rusiei, Andrey Kartapolov, a discutat pe scurt amenințările nucleare la televiziunea de stat rusă pe 5 noiembrie, în ciuda atenuării generale a narațiunii Kremlinului.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, spune că se așteaptă ca bătălia pentru Herson să fie evenimentul decisiv al războiului din Ucraina.

„Avem o perioadă grea în față, iarna viitoare va fi și mai grea decât aceasta, pentru că ne confruntăm cu bătălia de la Stalingrad, bătălia decisivă în războiul din Ucraina, bătălia pentru Herson, în care ambele părți folosesc mii de tancuri, avioane, artilerie.

Occidentul crede că în acest fel va putea distruge Rusia, Rusia crede că în acest fel va putea proteja ceea ce a avut la începutul războiului și va pune capăt războiului. Acest lucru va crea probleme suplimentare peste tot”, spune Aleksandar Vučić, citat de agenția rusă de stat Tass.