Linkuri accesibilitate

Primarul din Mariupol vorbește de „mii” de morți. Este necesară „evacuarea completă”


Peste 90% dintre clădirile din Mariupol au fost atinse de bombardamente.
Peste 90% dintre clădirile din Mariupol au fost atinse de bombardamente.

Primarul orașului strategic asediat Mariupol l-a descris drept un oraș devastat în care „mii” de oameni au murit și în jur de 90% din cele 2.600 de clădiri rezidențiale au fost distruse sau avariate în invazia rusă care durează de peste o lună.

Viceprim-ministrul pentru teritoriile ocupate, Irina Vereşciuk, a declarat, pe 27 martie, că coridoarele umanitare convenite ar trebui să asigure scăparea pentru rezidenți care fug din acest oraș de sud-est cu vehicule private.

Primarul Vadim Boicenko a spus că forțele ruse controlează unele cartiere și pătrund „mai adânc în orașul” în care locuiau aproape jumătate de milion de oameni înainte de război, dar Mariupol rămâne „sub controlul forțelor armate ucrainene”.

„Mariupol are nevoie de o evacuare completă”
primarul Mariuopolului pentru agenția locală de presă UNIAN

Boicenko a spus că aproximativ 40% din clădirile rezidențiale afectate ale lui Mariupol sunt acum nelocuibile.

Referindu-se la forțele rusești care înconjoară orașul, Boicenko a adăugat că „există suburbii ale orașului în care, desigur, rușii au preluat controlul”, adăugând că „orașul este încercuit și, desigur, acel cerc se micșorează”.

Pe 27 martie, viceprim-ministrul ucrainean și ministrul reintegrării teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei, Iryna Vereșciuk, s-a plâns că, în timp ce 10 din 11 „coridoare umanitare” convenite între părțile în luptă funcționau, opririle la un punct de control din Vasîlivka îi împiedicau pe locuitorii din Mariupol să plece în vehiculele private către Zaporojie.

Dar mai târziu, ea a spus că au fost convenite două coridoare pentru ca rezidenții să fugă din orașele din prima linie, inclusiv din Mariupol.

Nu a existat nicio confirmare imediată dacă locuitorii au reușit să folosească coridoarele.

Boicenko a citat o estimare a guvernului ucrainean conform căreia „de la 20.000 la 30.000” de locuitori din Mariupol au fost trimiși cu forța pe un teritoriu aflat sub controlul Rusiei.

Zile de război

În vestul Ucrainei, un incendiu a continuat să facă ravagii, duminică, la o instalație de stocare a petrolului din Lvov, în urma multiplelor atacuri aeriene ruse din ziua precedentă, care au marcat cel mai important atac asupra orașului de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, pe 24 februarie.

14 ore s-au luptat pompierii pentru stingerea unui incendiu de la un depozit de combustibil lovit de o rachetă rusă în apropiere de Lvov.
14 ore s-au luptat pompierii pentru stingerea unui incendiu de la un depozit de combustibil lovit de o rachetă rusă în apropiere de Lvov.

Între timp, un consilier al guvernului ucrainean a avertizat că mișcările de trupe ruse au sugerat că strategii de război ai lui Putin ar putea pregăti forțe noi la câteva zile după ce Ucraina a anunțat că au le-au respins atacurile într-o serie de zone.

Serviciile de informații britanice au spus că progresele rusești în partea de est a țării sugerau că Moscova speră să încercuiască forțele ucrainene care luptă înăuntrul și în apropierea zonelor care au fost deținute de separatiștii susținuți de Kremlin în regiunea Donbas.

Oficialii locali au declarat că patru rachete au lovit periferia orașului Lvov și o altă lovitură a afectat infrastructura, rănind cel puțin cinci persoane, într-un oraș care a devenit un refugiu pentru sute de mii de ucraineni strămutați, la aproximativ 60 de kilometri de granița poloneză.

Ministerul rus al Apărării a declarat pe 27 martie că a lovit ceea ce a numit ținte militare în Lvov cu rachete de croazieră de înaltă precizie -un depozit de combustibil și o fabrică folosită pentru reparații militare.

„Forțele armate ale Federației Ruse continuă acțiunile ofensive în cadrul operațiunii militare speciale”, a adăugat acesta, folosind termenul pe care oficialii ruși îl folosesc - și insistă ca și rușii să-l folosească, sub amenințare cu închisoarea sau amenzi - pentru a descrie invazie pe scară largă lansată împotriva vecinului său pe 24 februarie.

La momentul bombardamentelor, președintele SUA Joe Biden se afla în vizită în Polonia pentru a-i susține pe apărătorii și refugiații ucraineni și pentru a sublinia hotărârea NATO de a apăra teritoriul membrilor alianței.

Biden l-a numit pe președintele rus Vladimir Putin „un măcelar” și a avertizat despre „o luptă lungă pe viitor”.

El a mai declarat în remarci aparent improvizate despre Putin că „Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere”.

Un purtător de cuvânt al lui Putin a spus după aceea că cine se află la conducerea Rusiei „nu este decizia lui Biden”.

„Președintele Rusiei este ales de ruși”, a adăugat purtătorul de cuvânt, Dmitri Peskov.

În ciuda condamnării stridente a războiului pe scară largă al lui Putin împotriva Ucrainei, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat la Ierusalim pe 27 martie, „nu avem o strategie de schimbare a regimului în Rusia și nici în altă parte”.

Înalt diplomat american a spus că declarația lui Biden are scopul de a sublinia că „Putin nu poate fi împuternicit să ducă război sau să se angajeze în agresiune împotriva Ucrainei sau a oricui altcineva”.

Putin a impus o reprimare post-sovietică fără precedent a criticilor și disidenței în interiorul Rusiei, deoarece în invazia ucraineană s-a lovit de o rezistență acerbă ucraineană, iar comunitatea internațională a impus pedepse masive financiare, comerciale, de călătorie.

Șeful Statul Major General al Ucrainei a declarat la începutul zilei de 27 martie că „agresiunea armată pe scară largă” a Rusiei continuă.

Iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut NATO să furnizeze țării sale „doar 1%” din armele sale și a pus la îndoială dacă alianța a fost intimidată de Rusia.

„Așteptăm deja de 31 de zile”, a spus Zelenski.

Un consilier al Ministerului de Interne ucrainean, Vadim Denisenko, a declarat tot duminică că Rusia a început să distrugă instalațiile ucrainene de depozitare a combustibilului și a alimentelor.

În consecință, guvernul ucrainean va trebui să disperseze astfel de stocuri, a spus el.

El a mai spus că Rusia aduce trupe la granița cu Ucraina prin rotație, sugerând că Moscova ar putea planifica noi ofensive pentru a avansa.

Ministerul britanic al Apărării a declarat, într-o evaluare publicată la începutul zilei de 27 martie, că forțele ruse care avansează spre sud din zona Harkov și spre nord din Mariupol par să încerce să se reunească cu forțele ucrainene în partea de est a țării.

Unele zone din acea regiune - cunoscută sub numele de Donbas - au fost în mâinile separatiștilor din 2014, când Rusia a invadat și a anexat Crimeea, iar separatiștii înarmați au preluat controlul asupra unor facilități ale administrației regionale.

Analiza serviciilor secrete britanice a spus că contraatacurile ucrainene din nordul Ucrainei au lăsat acele câmpuri de luptă „în mare măsură statice”.

Acesta a spus că Rusia se bazează foarte mult pe rachete „de blocare” lansate de pe teritoriul rus pentru a reduce riscul pentru propriile forțe. Britanicii au avertizat că stocurile limitate de astfel de arme i-ar putea determina pe strategii ruși „să revină la rachete mai puțin sofisticate sau să accepte riscuri mai mari pentru aeronavele lor”.

Serviciile secrete occidentale au avertizat că forțele ruse implicate în ofensiva în mare parte blocată au devenit mai dependente de bombardamentele fără discernământ în loc de operațiuni terestre majore, într-o schimbare care ar putea duce la mai multe morți civili ucraineni.

Eforturile de evacuare a populațiilor civile au continuat, iar forțele ucrainene au raportat contraofensive pentru a respinge trupele rusești în unele zone din sud, în special.

Aproape 4 milioane de ucraineni au fugit din țară de la începutul invaziei pe 24 februarie, aproximativ jumătate dintre ei în Polonia, iar mulți alții sunt strămutați.

Iuri Fomichev, primarul orașului Slavutîci, lângă centrala nucleară închisă de la Cernobîl, din nordul Ucrainei, a anunțat pe 26 martie că acel oraș a fost ocupat de trupele rusești.

În orașul asediat din nord Cernigău, oficialii locali și locuitorii și-au exprimat temerile că blocada rusă și bombardamentele de la distanță riscă să facă din ei „următorul Mariupol”.

Un rezident a spus pentru AP, de pe un telefon mobil care era aproape descărcat, că orașul nu are curent, apă curentă sau încălzire, iar medicamentele se termină zilnic.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG