ONU și Turcia anunță că ar putea fi semnat un acord între Rusia și Ucraina privind cerealele urcainene
Turcia a anunțat un acord cu Ucraina, Rusia și ONU care vizează reluarea exporturilor de cereale ucrainene blocate de Rusia, crescând perspectivele de a pune capăt unui impas care a expus milioane de oameni la riscul de foamete, scrie The Guardian.
Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a declarat miercuri că acordul va fi semnat atunci când părțile se vor reîntâlni săptămâna viitoare și va include controale comune pentru verificarea cerealelor în porturi, iar Turcia va asigura siguranța rutelor de export din Marea Neagră pentru cereale ucrainene.
Turcia va înființa, de asemenea, un centru de coordonare cu Ucraina, Rusia și ONU pentru exporturile de cereale, a spus Akar.
Șeful personalului lui Volodimir Zelenski, Andriy Yermak, a scris pe Twitter: „Sarcina sa va fi să efectueze monitorizarea generală și coordonarea navigației în siguranță în Marea Neagră”.
În discursul său zilnic, Zelenski, președintele Ucrainei, a declarat: „Într-adevăr, facem eforturi semnificative pentru a restabili aprovizionarea cu alimente pe piața mondială. Și sunt recunoscător Națiunilor Unite și Turciei pentru eforturile lor.”
Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că a fost făcut un „pas esențial înainte” către relansarea exporturilor de cereale ucrainene, dar a avertizat că „va fi acum nevoie de mai multe lucrări tehnice pentru a materializa progresul de astăzi”.
„Astăzi este un pas important și de fond, un pas pe calea către un acord cuprinzător.” Ucraina și Rusia au arătat că pot vorbi, dar „pentru pace mai avem un drum lung de parcurs”, a spus el reporterilor din New York.
Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Ucrainei sau Rusiei, ambele printre cei mai mari exportatori de cereale din lume.
Agenția de presă a Rusiei Interfax l-a citat miercuri pe Piotr Ilicicev, șeful departamentului de organizații internaționale din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, spunând că Rusia vrea să controleze și să inspecteze ea însăși navele pentru a exclude contrabanda de arme.
Peste 20 de milioane de tone de cereale ucrainene sunt blocate în silozuri în portul Odesa la Marea Neagră, iar zeci de nave au rămas blocate din cauza blocadei Rusiei, parte a ceea ce Moscova numește „operațiune militară specială” în Ucraina, dar despre care Kievul și vestul spun. este un război de agresiune nejustificat.
Discuțiile, la Istanbul, între oficiali ucraineni, ruși, turci și ONU, au avut loc cu ușile închise, într-o locație nedezvăluită.
Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al ministerului rus al apărării, a declarat că Moscova a înaintat propuneri pentru a rezolva problema cerealelor cât mai curând posibil.
Zelenski, reacție dură după ce Coreea de Nord a recunoscut Republica Separatistă Donețk
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un nou discurs, că va exista o reacţie foarte dură “la toate nivelurile” din partea Ucrainei, după ce separatiştii din Doneţk au spus că au fost recunoscuţi ca stat de Coreea de Nord.
“Am participat la conferinţa “Asian Leadership”, care are loc în fiecare an la Seul, capitala Coreei de Sud. Este una dintre platformele care atrag atenţia întregii regiuni. Şi este important pentru Ucraina ca interesele şi valorile noastre să fie auzite în toată lumea, în special în ţări importante din Asia. Le-am mulţumit pentru susţinerea lor şi am cerut o opoziţie mai activă faţă de tacticile de teroare ale Rusiei.
Şi ce ironie diabolică: astăzi reprezentanţii structurilor de ocupaţie din Doneţk au anunţat că au fost, după cum spun ei, recunoscuţi de Coreea de Nord. Bineînţeles, vom reacţiona într-un mod foarte dur la toate nivelurile. Însă aceasta este o veste care nici măcar nu merită comentarii suplimentare.”, a spus Zelenski miercuri seară, potrivit News.ro.
El a mai precizat că numărul morţilor din atacul ruşilor la Ceasiv Iar a ajuns la 48.
“În acest moment, pe lista celor morţi se află 48 de persoane, inclusiv un copil. Din nefericire, numărul celor salvaţi nu s-a schimbat – 9. Salvatorii vor lucra în acel loc până când se vor înlătura toate dărâmăturile. Este unul dintre cele mai brutale atacuri ale ruşilor de pe durata întregului război – atât de multe victime... Condoleanţe rudelor şi prietenilor victimelor”.
SUA. Implicare mai mare în regiunea Mării Negre
Mai mulţi senatori americani, atât democrați, cât și republicani, au inițiat un proiect de lege prin care solicită administraţiei Biden creşterea implicării în regiunea Mării Negre, inclusiv prin dezvoltarea relaţiilor economice.
Jeanne Shaheen, preşedintele Subcomisiei pentru Europa şi cooperarea regională de securitate din Comisia de relaţii externe a Senatului SUA (democrată), şi Mitt Romney, membru al Comisiei de relaţii externe a Senatului SUA (republican), au introdus un proiect de lege intitulat Black Sea Security Act of 2022 (Lege privind securitatea Mării Negre 2022 – n.r.). Proiectul este susţinut de senatorii Thom Tillis (republican-Carolina de Nord), Chris Coons (democrat-Delaware), Roger Wicker (republican- Mississippi) şi Ben Cardin (democrat-Maryland).
Potrivit ambasadei României în SUA, proiectul legislativ solicită administraţiei SUA o politică externă mai robustă a SUA faţă de regiunea Mării Negre, inclusiv creşterea sprijinului pentru regiune din partea SUA, NATO şi UE, asigurarea unei prezenţe permanente şi durabile pe estic, precum şi dezvoltarea relaţiilor economice dintre SUA şi regiunea Mării Negre, respectiv România, Bulgaria, Georgia, Moldova, Ucraina și Turcia.
Aproximativ 40 de țări cer Rusiei să pună capăt războiului din Ucraina
40 de țări, printre care Statele Unite, membri ai UE, Marea Britanie și state asiatice au cerut rusiei, într-o declarație comună, să „înceteze imediat operațiunile sale militare în Ucraina” și au spijinit cererea Kievului de sesizare a Curții Internaționale de Justiție pe baza Convenției pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid din 1948, în scopul de a stabili că intervenția militară a Rusiei nu are temei juridic și se bazează pe acuzații nefondate de genocid”, scrie Le Figaro.
Textul amintește că Curtea a cerut Moscovei să pună capăt războiului pe 16 martie 2022. „Rusia trebuie să fie responsabilă pentru acțiunile sale. În acest sens, considerăm că încălcările dreptului internațional comise de Rusia implică responsabilitatea sa internațională”, se arată în comunicat.
„Pierderile și pagubele suferite de Ucraina (...) necesită repararea completă și urgentă de către Rusia”, adaugă textul.
Potrivit Ucrainei, va fi nevoie de cel puțin 750 de miliarde de dolari pentru a ridica țara din ruinele cauzate de conflict.
În ședința de la Haga, Curtea Internațională de Justiție, cea mai înaltă instanță a ONU, emite hotărâri care sunt obligatorii și fără apel. Își bazează concluziile în principal pe tratate și convenții, dar nu are nicio modalitate de a-și pune în aplicare deciziile.