Plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc. Producția de petrol rusă ar putea scădea cu până la 1 milion de barili pe zi
Producția de petrol rusească ar putea scădea cu 500.000 până la 1 milion de barili pe zi la începutul anului 2023, după ce Uniunea Europeană va impune de luni o interdicție a importurilor pe mare, au declarat două surse de la mari producători ruși agenției de presă Reuters.
Estimarea se află la capătul inferior al previziunilor analiștilor de piață cu privire la impactul combinat al interdicției și al unui plafon propus al prețului petrolului rusesc, deși sursele au spus că nivelul adevărat ar depinde de mai mulți factori care nu au fost încă stabiliți.
Occidentul vrea să reducă finanțele Rusiei pentru a-și reduce capacitatea de a finanța conflictul. Exporturile de țiței, gaze și produse petroliere reprezintă majoritatea veniturilor Rusiei, care au rămas ridicate, deoarece perturbarea producției și vânzărilor în urma sancțiunilor occidentale a fost mai mult decât compensată de prețurile ridicate de pe piețele internaționale.
Veniturile bugetare ale Rusiei din petrol și gaze au crescut cu peste o treime în primele 10 luni ale anului. Înainte de începerea conflictului din Ucraina, pe 24 februarie, Rusia a exportat aproximativ 8 milioane bpd de petrol și produse petroliere.
Statele membre ale Uniunii Europene au convenit să pună un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, după ce Polonia a dat undă verde acordului.
Într-un efort de a reduce veniturile Kremlinului din combustibili fosili, UE a fost de acord să limiteze suma care poate fi plătită pentru petrolul pe mare pentru a diminua capacitatea Moscovei de a-și finanța războiul din Ucraina.
Organizația internațională a scriitorilor: trupele rusești atacă deliberat instituțiile culturale ale Ucrainei
Trupele rusești atacă deliberat muzeele, bibliotecile și alte instituții culturale ale Ucrainei, potrivit unui raport emis de filialele din SUA și Ucraina ale organizației internaționale a scriitorilor (PEN).
„Cultura nu este o daună colaterală în războiul [Rusiei] împotriva Ucrainei; este o țintă, un pilon central al justificării războiului de către președintele rus Vladimir Putin. Putin a susținut în repetate rânduri că cultura și limba ucraineană pur și simplu nu există. Vizând muzeele de artă, sălile de muzică, bibliotecile, teatrele și siturile istorice, el încearcă să demonstreze asta”, arată raportul, citat de The Guardian.
PEN a citat Ministerul Culturii din Ucraina spunând că 529 de centre de „moștenire culturală și instituții culturale” au fost distruse sau deteriorate de la începutul războiului. Cifra include atât locuri de importanță națională, cât și locuri culturale din orașe și sate, se arată în raport.
Pe listă figurează bombardamentul din martie asupra unui teatru din Mariupol, unde se adăposteau sute de oameni. Aproximativ 600 de persoane au murit în atac, potrivit unei investigații Associated Press.
Raportul PEN spune că soldații ruși au confiscat și distrus, de asemenea, literatură ucraineană și cărți în limba ucraineană din bibliotecile publice din regiunile ocupate.
Cu toate acestea, spune raportul PEN „nu este întotdeauna posibil să se stabilească dacă bombardamentele asupra siturilor culturale sunt deliberate sau rezultatul bombardării fără discernământ de către Rusia asupra zonelor civile”.
PEN Ucraina a declarat că a documentat uciderea a 31 de scriitori civili, artiști și alți lucrători culturali și că alte personalități culturale au murit în timp ce luptau cu forțele ucrainene.
Autorul și editorul american Dave Eggers, parte a delegației PEN care a prezentat raportul, a declarat: „În mod ironic, încercările lui Putin de a șterge cultura și moștenirea Ucrainei nu au făcut decât să îmbogățească cultura [ucraineană] și să facă lumea să acorde atenție și să fie mult mai interesată de scriitorii și tradițiile ucrainene.”