Războiul din Ucraina | Atac asupra culturii ucrainene: 529 centre culturale distruse, 31 de artiști uciși. Plafon UE pentru petrolul rusesc

Trupele rusești atacă deliberat muzeele, bibliotecile și alte instituții culturale ale Ucrainei, potrivit unui raport emis de filialele din SUA și Ucraina ale organizației internaționale a scriitorilor (PEN).

„Cultura nu este o daună colaterală în războiul [Rusiei] împotriva Ucrainei; este o țintă, un pilon central al justificării războiului de către președintele rus Vladimir Putin. Putin a susținut în repetate rânduri că cultura și limba ucraineană pur și simplu nu există. Vizând muzeele de artă, sălile de muzică, bibliotecile, teatrele și siturile istorice, el încearcă să demonstreze asta”, arată raportul, citat de The Guardian.

PEN a citat Ministerul Culturii din Ucraina spunând că 529 de centre de „moștenire culturală și instituții culturale” au fost distruse sau deteriorate de la începutul războiului. Cifra include atât locuri de importanță națională, cât și locuri culturale din orașe și sate, se arată în raport.

Pe listă figurează bombardamentul din martie asupra unui teatru din Mariupol, unde se adăposteau sute de oameni. Aproximativ 600 de persoane au murit în atac, potrivit unei investigații Associated Press.

Raportul PEN spune că soldații ruși au confiscat și distrus, de asemenea, literatură ucraineană și cărți în limba ucraineană din bibliotecile publice din regiunile ocupate.

Cu toate acestea, spune raportul PEN „nu este întotdeauna posibil să se stabilească dacă bombardamentele asupra siturilor culturale sunt deliberate sau rezultatul bombardării fără discernământ de către Rusia asupra zonelor civile”.

PEN Ucraina a declarat că a documentat uciderea a 31 de scriitori civili, artiști și alți lucrători culturali și că alte personalități culturale au murit în timp ce luptau cu forțele ucrainene.

Autorul și editorul american Dave Eggers, parte a delegației PEN care a prezentat raportul, a declarat: „În mod ironic, încercările lui Putin de a șterge cultura și moștenirea Ucrainei nu au făcut decât să îmbogățească cultura [ucraineană] și să facă lumea să acorde atenție și să fie mult mai interesată de scriitorii și tradițiile ucrainene.”

Producția de petrol rusească ar putea scădea cu 500.000 până la 1 milion de barili pe zi la începutul anului 2023, după ce Uniunea Europeană va impune de luni o interdicție a importurilor pe mare, au declarat două surse de la mari producători ruși agenției de presă Reuters.

Estimarea se află la capătul inferior al previziunilor analiștilor de piață cu privire la impactul combinat al interdicției și al unui plafon propus al prețului petrolului rusesc, deși sursele au spus că nivelul adevărat ar depinde de mai mulți factori care nu au fost încă stabiliți.

Occidentul vrea să reducă finanțele Rusiei pentru a-și reduce capacitatea de a finanța conflictul. Exporturile de țiței, gaze și produse petroliere reprezintă majoritatea veniturilor Rusiei, care au rămas ridicate, deoarece perturbarea producției și vânzărilor în urma sancțiunilor occidentale a fost mai mult decât compensată de prețurile ridicate de pe piețele internaționale.

Veniturile bugetare ale Rusiei din petrol și gaze au crescut cu peste o treime în primele 10 luni ale anului. Înainte de începerea conflictului din Ucraina, pe 24 februarie, Rusia a exportat aproximativ 8 milioane bpd de petrol și produse petroliere.

Statele membre ale Uniunii Europene au convenit să pună un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, după ce Polonia a dat undă verde acordului.

Într-un efort de a reduce veniturile Kremlinului din combustibili fosili, UE a fost de acord să limiteze suma care poate fi plătită pentru petrolul pe mare pentru a diminua capacitatea Moscovei de a-și finanța războiul din Ucraina.

Olena Zelenska, soția președintelui ucrainean, a îndemnat Marea Britanie și alte națiuni occidentale să nu înceapă să se obișnuiască cu situația dificilă a țării sale.

„Este de înțeles că Vestul este obosit. Cu toate acestea, această frază, o aud destul de mult - oboseala de război - este o frază destul de periculoasă pentru noi, deoarece exact asta își dorește adversarul. Ei se așteaptă ca oamenii să uite și lumea să obosească de veștile triste și ca Ucraina să dispară de pe primele pagini. Atunci ei ar simți că au permisiunea să facă ceea ce vor.”

Prima doamnă a Ucrainei i-a acuzat pe ruși că, pe măsură ce iarna se apropie, încearcă să-i terorizeze pe ucraineni, făcându-i să creadă că nu vor putea supraviețui. „Ar fi greșit să spunem că aceste lucruri nu ne sperie, ba da, dar știm că trebuie să suportăm asta. Iarna este perfidă și pe asta se bazează, nu este prima dată când folosesc forța naturii împotriva populației civile.”

Ea a detaliat, de asemenea, cum a întrerupt orice contact cu orice rudă sau cunoștință rusă, spunând ziarului: „Desigur, Putin este de vină, dar fără sprijinul poporului rus nu ar fi putut face asta la o asemenea amploare. Am rude [în Rusia], dar nu comunicăm. Acele relații s-au încheiat complet. Nu are rost să te întorci la acele relații, când viața ta și a copiilor și a familiei tale sunt în mare pericol și nici nu te întreabă dacă mai ești în viață, cred că astfel de relații s-au terminat.”

Anchetatorii numiți de ONU verifică dacă atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice din Ucraina reprezintă crime de război, a declarat vineri un membru al echipei de inspecție.

Rusia a lovit infrastructura energetică a Ucrainei de la începutul lunii octombrie, provocând întreruperi de curent și lăsând milioane de oameni fără încălzire pe măsură ce temperaturile scad, a raportat Reuters.

Rusia spune că atacurile nu vizează civili și sunt menite să reducă capacitatea Ucrainei de a lupta și să o împingă să negocieze – deși Kievul spune că astfel de atacuri sunt o crimă de război.

„O parte din analiza în care suntem angajați în prezent este dacă atacurile constituie crime de război”, a declarat Pablo de Greiff într-o conferință de presă, vorbind de la Kiev.

Dacă o fac, echipa ar determina ce „poate face pentru a contribui la răspunderea pentru astfel de crime”, a adăugat el.

Comisia de anchetă formată din trei membri înființată de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului în martie a ajuns deja la concluzia că Rusia a comis crime de război în zonele pe care le ocupa în Ucraina.

Moscova respinge în mod regulat astfel de acuzații ca o campanie de defăimare.