Războiul din Ucraina | Colonelul care purta codurile nucleare ale lui Putin, găsit împușcat în cap. Decizie istorică la Bruxelles

Rezoluție PE. Ucraina și Moldova trebuie să primească „fără întârzire” statutul de candidat

Parlamentul European (PE) spune că liderii UE trebuie să se ridice la înălțimea responsabilității lor istorice și să dea un semnal politic clar Ucrainei, Moldovei și Georgiei, confirmând perspectiva lor europeană, informează un comunicat al PE.

Cu 529 de voturi pentru, 45 împotrivă și 14 abțineri, Parlamentul a adoptat joi o rezoluție prin care se solicită șefilor de stat sau de guvern - care se reunesc joi și vineri la summit - să acorde „fără întârziere" statutul de candidat la UE Ucrainei și Republicii Moldova.

Aceștia ar trebui să facă același lucru cu Georgia „odată ce guvernul său a îndeplinit" prioritățile indicate de Comisia Europeană.

În contextul războiului brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, această mișcare ar echivala cu o dovadă de leadership, hotărâre și viziune, spun deputații europeni.

Aceștia insistă că nu există o „cale rapidă" pentru aderarea la UE și că aderarea rămâne un proces structurat și bazat pe merit, care necesită îndeplinirea criteriilor de aderare la UE și depinde de implementarea efectivă a reformelor.

Parlamentul invită autoritățile din Ucraina, Republica Moldova și Georgia să „își demonstreze fără echivoc determinarea politică de a pune în aplicare ambițiile europene ale popoarelor lor", accelerând reformele pentru a îndeplini efectiv criteriile de aderare la UE cât mai curând posibil.

Președintele Klaus Iohannis a spus joi că este optimist în privința acordării statutului de candidat la aderare pentru Ucraina și Moldova, la summitul Consiliului European de la Bruxelles.

„Noi susținem și salutăm punctul de vedere al Comisiei, unul corect, care reflectă situația din teren” și care „a reușit să aducă o mișcare în întreaga politică de extindere a UE” cu speranța unei creșteri a vitezei de aderare și pentru statele din Balcanii de Vest, a spus Iohannis.

„Cred că această acceptare rapidă nu poate decât să dea speranțe oamenilor din Balcanii de Vest că prin această repoziționare în politica de extindere vor beneficia și ei de un tratament cu o accelerare a procedurilor”.

Înainte de decizia așteptată că Ucraina urmează să devină o țară candidată la aderarea la UE, cancelarul german Olaf Scholz a avertizat că blocul trebuie să se pregătească pentru extindere. „Trebuie să stabilim condițiile necesare pentru ca Ucraina să-și continue drumul promițător și, în același timp, trebuie să înțelegem că trebuie să ne pregătim pentru extindere”, a declarat el presei de la summit, citat de Reuters.

Scholz a mai spus că pentru ca un sindicat mai mare să funcționeze, mai multe decizii ar trebui luate cu majoritate, în loc să fie nevoie de unanimitate, trimitere la opoziția pe care până acum Ungaria a făcut-o până de curând la admiterea Ucrainei, dar fără a o numi.

Uniunea Europeană și Norvegia au convenit să coopereze pentru a aduce mai mult gaz de la cel mai mare producător din Europa de Vest în cele 27 de țări ale UE, dintre care aproape jumătate se confruntă acum cu reduceri ale aprovizionării cu gaze rusești.

Norvegia și Comisia Europeană vor „întări cooperarea pentru a asigura aprovizionare suplimentară cu gaze pe termen scurt și lung din Norvegia”, au spus aceștia într-o declarație, după ce șeful UE pentru politică climatică, Frans Timmermans, și ministrul norvegian al energiei, Terje Aasland, s-au întâlnit la Bruxelles.

Reuters notează că UE importă aproximativ o cincime din gazul său din Norvegia, în comparație cu 40% pe care le-a primit din Rusia înainte de cea mai recentă invazie a Ucrainei de către Moscova. Rusia a tăiat livrările de gaz către țările care refuză să o plătească în ruble.

Declarația de astăzi spune că Norvegia va rămâne un „mare furnizor” pentru Europa după 2030 și și-a exprimat sprijinul pentru a-și spori explorarea de petrol și gaze. De asemenea, s-a angajat să coopereze în ceea ce privește energia regenerabilă și tehnologiile verzi, cum ar fi hidrogenul. Mișcările unor țări de a investi în noi zăcăminte de gaze au stârnit temeri că războiul din Ucraina ar putea deturna angajamentele climatice.