Convorbire telefonică Klaus Iohannis - Maia Sandu
Președinții României și Republicii Moldova, Klaus Iohannis și Maia Sandu, au avut vineri o discuție convorbire telefonică despre evoluțiile actuale privind situația de securitate din regiune și implicațiile invaziei rusești în Ucraina asupra Republicii Moldova și la nivel regional, transmite președinția României.
În acest context, Iohannis a informat-o pe Maia Sandu că a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Chișinău, la 11 februarie 2022.
De asemenea, Iohannis a dat asigurări că sprijinul financiar direct în valoare de 10 milioane de euro către Republica Moldova, anunțat de România cu ocazia Conferinței privind Platforma de sprijin pentru Republica Moldova, organizată la 5 aprilie 2022 la Berlin și co-prezidată de România, Germania și Franța, va fi operaționalizat în perioada imediat următoare.
Iohannis a reiterat sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și angajamentul României de a sprijini acest proces, inclusiv prin asistența acordată în această perioadă pentru completarea părții a doua a chestionarului transmis Republicii Moldova de către Comisia Europeană în vederea fundamentării Opiniei pentru acordarea statutului de candidat pentru aderarea la UE.
Procuratura militară a Rusiei susține că nava Moskva nu a participat la „operațiunea specială”
Procuratura militară rusă susține că nava amiral a Flotei Mării Negre, crucișătorul de rachete Moskva, care s-a scufundat în Marea Neagră în aprilie, nu a intrat în apele teritoriale ale Ucrainei și nu a participat la război, pe care autoritățile ruse îl numesc o operație specială.
Aceasta rezultă dintr-o scrisoare a Parchetului Militar al Flotei Mării Negre, a cărei scanare a fost publicată de Dmitri Shkrebets, tatăl marinarului militar Yegor Shkrebets, care a servit pe „Moskva” și a fost declarat dispărut.
Nu există comentarii din partea parchetului și nicio confirmare independentă a autenticității acestei scrisori.
Potrivit documentului, crucișătorul Moscova „nu a fost inclus în lista formațiunilor și unităților militare implicate în operațiunea militară specială”.
Documentul spune că Igor Șrebeț a fost declarat oficial dispărut ca urmare a „o urgență care a dus la moartea navei”.
Banca Națională a Ucrainei a răspuns Europei Libere despre introducerea rublei rusești în unele regiuni ucrainene: „Acte de terorism financiar”
Banca Națională a Ucrainei (BNU) consideră inacceptabile acțiunile Federației Ruse de a limita circulația hrivnei ucrainene și de a introduce rubla rusească în teritoriile din Ucraina care au fost temporar luate cu forța de sub controlul Ucrainei, se arată într-un răspuns al instituției la solicitarea Europei Libere România.
Autoritatea financiară reiterează faptul că hrivna este singura monedă acceptată ca mijloc legal de plată în Ucraina, iar emiterea și circulația altor monede sunt interzise în mod expres de legislația ucraineană.
BNU mai arată că „este inacceptabil ca agresiunea militară a Rusiei să fie promovată în acest mod” și solicită „încetarea imediată a tuturor acțiunilor întreprinse pentru a pune în circulație orice alt mijloc de plată în zonele din Ucraina ocupate temporar de Rusia”.
Banca centrală de la Kiev mai arată că o astfel de măsură constituie „o încălcare gravă” a dreptului internațional.
„Prin încercarea de a pune în circulație moneda sa acolo, Rusia creează condiții prealabile suplimentare pentru o criză umanitară în teritoriile ucrainene care se află, pentru moment, sub control rusesc. Statul agresor trebuie să înceteze imediat toate încercările de a-i supune pe ucraineni la aceste acte de terorism financiar”, se mai arată în răspunsul băncii.
BNU a solicitat Biroului Procurorului General al Ucrainei să ia în considerare aceste informații în momentul în care se pregătește să intenteze acțiuni în justiție la instanțele internaționale relevante, precizează sursa citată.
Kremlinul nu spune dacă Putin a prezentat scuze pentru declarațiile lui Lavrov
Kremlinul a refuzat să spună dacă președintele rus, Vladimir Putin, a prezentat scuze premierului israelian, Naftali Bennett, pentru afirmațiile ministrului de externe Lavrov, potrivit cărora Adolf Hitler ar fi avut „sânge evreiesc”.
Israelul a declarat că Putin și-a cerut scuze în timpul unei convorbiri telefonice cu Bennett de joi, scrie The Guardian. Premierul israelian a declarat că a acceptat scuzele lui Putin, o concesie rară din partea liderului de la Kremlin și o mustrare puternică a ministrului său de externe, Serghei Lavrov.
Serghei Lavrov a afirmat săptămâna aceasta că Hitler „avea sânge evreiesc” și că „cei mai furioși antisemiți tind să fie evrei”.