Ministerul de Externe al Rusiei a întărit declarațiile lui Lavrov cu un comunicat de presă în care spune Israelul că sprijină „regimul neonazist” şi „alimentează antisemitismul” din Ucraina.
Acuzaţiile au intensificat disputa dintre cele două state, iar oficialii de la Tel Aviv au spus că așteaptă scuze la de la Lavrov pentru declarațiile scandaloase privind participarea evreilor la crimele Holocaustului.
Lavrov a citat doi profesori israelieni cărora le-a scos declarațiile din context și care au dat un drept la replică în presa din Israel.
Unul dintre acești profesori este Havi Dreifuss de la Universitatea din Tel Aviv, care lucrează și cu muzeul Holocaustului Yad Vashem din Israel. Aceasta a numit declarația „faptic fără temei” și a spus că citarea „a fost scoasă din context și negat astfel sensul său original”, iar Rusia i-a folosit numele și reputația pentru a „legitima discursul fals despre nazism”.
Joi, 5 mai, Vladimir Putin i-a cerut scuze pentru comentariile lui Serghei Lavrov, după cum a anunțat biroul premierului israelian Naftali Bennett, care a spus că acceptat scuzele.
Ovidiu Raețchi: „Lavrov comite un gest antisemit, indiscutabil”
Ovidiu Raețchi, scriitor și istoric specializat în zona Orientului Mijlociu și a Mării Negre, autor al volumului „Istoria Holocaustului. Desființarea omului: de la ascensiunea lui Hitler până la execuția lui Eichmann”, spune pentru europa Liberă că nu există nicio bază pentru ipoteza rădăcinilor evreiești la Hitler.
„Este un procedeu antisemit, în care până și pentru Holocaust se încearcă pasarea vinei către evrei. Chiar și acest mod de a căuta în genealogia familiei cuiva - chiar și a lui Hitler - o filiație evreiască, un bunic, puțin sânge evreiesc, fără nicio bază, pur speculativ și insinuant, este specific nazist, specific legislației rasiste de la Nürnberg. Deci Lavrov comite un gest antisemit, indiscutabil”, spune Ovidiu Raețchi.
Istoricul spune că nu își dă seama dacă Serghei Lavrov face aceste afirmații lucid, pentru că există o nemulțumire a Rusiei față de refuzul Israelului de gira teoriile privind necesitatea de a „denazifica Ucraina". „Sau dacă pur și simplu a pierdut legătura cu realitatea și este fanatizat de propria manipulare”, afirmă Ovidiu Raețchi.
„Isrealul poate rupe relațiile cu Rusia”
Despre afirmația lui Lavrov, care a spus că cei mai înfocați antisemiți au fost de fapt evrei, istoricul spune că teza colaborării evreilor cu naziștii este revoltătoare.
„Nu a existat colaborare, ci doar șantaj sau manipulare. Cu mult înainte de Holocaust au existat negocieri pentru a putea salva evreii din Germania. Dar statul german cerea bani, era un șantaj, nici vorba de cooperare. Așa a făcut și Ceaușescu, de altfel, a 'vândut' evreii pentru valută forte. Când a început Holocaustul, naziștii au cerut Consiliilor Evreiești liste cu numele celor care făceau parte din comunitate. Dacă nu le predau, familiile lor erau ucise. Iar oamenii nu știau că listele vor fi folosite pentru deportări în lagărele morții. Repet, e o mizerie cumplită să spui că astfel de oameni - niște victime care nu aveau opțiuni- colaborau cu naziștii”, spune Ovidiu Raețchi.
Scriitorul arată că, de fapt, „URSS a fost statul care a colaborat și a împărțit cu Hitler aceasta regiune după principiile solicitate acum de Putin”.
„Dacă diplomația rusă continuă în această direcție, Israelul va merge până la ruperea relațiilor, cu toată sensibilitatea istorică. Israelul nu poate tolera și ierta niciun derapaj pe tema Holocaustului”, consideră Ovidiu Raețchi.
Relația Rusia-Israel după al Doilea Război Mondial
Istoricul arată că relația Rusia-Israel e foarte complicată și explică de ce israelienii au fost la începutul conflictului mai puțin vocali la adresa lui Vladimir Putin.
„În Rusia țaristă s-a născut antisemitismul modern. Foarte violent, de altfel. Stalin, pe de altă parte, a colaborat îndelung cu Hitler în 1939, pe granița dintre Polonia, Ucraina și Belarus, unde se găseau mulți evrei. Ulterior, după ce Hitler a atacat URSS, sovieticii au devenit personaje - prin comparație cu naziștii - mai bune. Lagărul de la Auschwitz a fost eliberat de Armata Roșie. Mulți evrei care au emigrat în Israel au crescut în URSS cu cultura rusă, sunt vorbitori de rusă”, spune Ovidiu Raețchi.
Istoricul mai arată că Serghei Lavrov utilizează, de fapt, o temă pe care KGB o disemina încă în urma cu 40-50 de ani:
- „Israelienii au încercat în această perioadă să fie mult mai blânzi cu Putin decât americanii sau europenii tocmai pentru că au această slăbiciune istorică, poate văd eliberarea Auschwitz-ului ca pe o obligație morală, simbolică. Dar e la fel de adevărat că Stalin a avut lungi perioade de antisemitism după 1947, când a crezut vreme de câteva luni ca va face din Israel un stat comunist.
- Când a înțeles ca Israelul optează ferm pentru Occident, URSS a sprijinit blocul arab în toate războaiele anti-israeliene - în 1948, în 1967, în 1973. În anii 1970 piloții israelieni se luptau direct cu piloții ruși deasupra Canalului Suez.
- În anii 1980, un important lider arab, recrutat de KGB, a scris la Moscova un doctorat despre așa-zisa vinovăție a evreilor în declanșarea Holocaustului. Lavrov utilizează, altfel spus, o temă pe care KGB o disemina încă în urma cu 40-50 de ani. Putin și Lavrov au fost educați în acea perioadă”.
Despre posibilitatea ca Israelul să acorde asistența militară pentru Ucraina, inclusiv să le dea sistemul antirachetă Iron Dome, istoricul spune că aceasta ar încurca Rusia, dar e posibil să o și determine să destabilizeze zona Orientului Mijlociu.
„Nu doar Iron Dome, sunt mai multe sisteme antirachetă care ar putea încurcă mult Rusia în Ucraina. Fără îndoială că Rusia are capacitatea să răspundă prin destabilizarea Orientului Mijlociu, pentru că ocupă poziții solide în Siria sau Libia, deci în jurul Israelului. Dar la cât de greu se descurcă armata rusă în Ucraina, mă îndoiesc că poate pune probleme direct Tzahal-ului. Însă poate încuraja jihadiștii să o facă”, conchide Ovidiu Raețchi.
Joi, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba a mulțumit omologului său israelian, Yair Lapid, pentru ajutorul umanitar și sprijinul acordat Kievului „în timpul și după acest război”.
