Boris Johnson: Felul în care Vladimir Putin conduce Rusia este catastrofal
Întrebat despre afirmația Kremlinului, care a spus că premierul britanic este „cel mai activ participant la cursa anti-Rusia”, Boris Johnson a spus că este departe de a fi „antirus”.
„Absolut nu, mai ales eu. Cred că sunt probabil singurul prim-ministru din istoria Marii Britanii care se numește Boris și nu sunt nici pe departe antirus”, a spus Boris Johnson.
„Dar cred că suntem cu toții de acord că ceea ce face Vladimir Putin, felul în care conduce Rusia în acest moment este cu totul catastrofal, că invazia sa în Ucraina este inumană și barbară. Iar desfășurarea acelei invazii se încadrează într-un tip de comportament pe care, așa cum am spus mai înainte, nu l-am văzut pe continentul europeande 80 de ani și este îngrozitor. Deci poți fi înțelegător față de rușii de rând, care sunt atât de prost conduși, dar poți fi profund ostili deciziilor lui Vladimir Putin”, a adăugat Johnson.
Marea Britanie va „amplifica ajutorul” dat Ucrainei
Boris Johnson a declarat că Regatul Unit și aliații vor intensifica ajutorul dat Ucrainei.
Adresându-se reporterilor într-o conferință de presă după o întâlnire a liderilor G7, el a spus că rareori a văzut națiuni mai unite în ultimii ani decât sunt acum.
Invadarea „barbară” a Ucrainei de către Vladimir Putin a „galvanizat” comunitatea internațională într-o acțiune colectivă, a spus Johnson. „Nu vom sta pe loc în timp ce Putin își dezvăluie furia asupra Ucrainei.”
Johnson a spus că ajutorul dat Ucrainei va fi furnizat „în cantitatea și cu calitatea” necesare Ucrainei pentru a se apăra împotriva „vecinului său agresor”.
„Acesta este doar începutul”, a spus Boris Johsnon. „Trebuie să sprijinim pe termen lung o Ucraina liberă și democratică. Aceasta este o democrație europeană, care duce un război de apărare națională”, a încheiat el.
G7, gata să aplice „sancțiuni suplimentare, după cum este necesar” împotriva Rusiei
Liderii G7 au declarat că sunt hotărâți să impună sancțiuni grave Rusiei „dacă este necesar”.
Într-o declarație comună, aceștia au condamnat războiul lui Vladimir Putin în Ucraina și agresiunea sa „nejustificată, neprovocată și ilegală”.
Rusia trebuie să respecte imediat și „fără întârziere” ordinul Curții Internaționale de Justiție de suspendare a operațiunilor militare, au spus aceștia.
Liderii G7 au cerut Belarusului „să evite escaladarea ulterioară și să se abțină de la a-și folosi forțele militare împotriva Ucrainei”, adresând în același timp un îndemn „tuturor țărilor să nu acorde asistență militară sau de altă natură Rusiei”.
„Nu vom cruța niciun efort pentru a-i trage la răspundere pe președintele Putin și pe arhitecții și susținătorii acestei agresiuni, inclusiv pe regimul Lukașenko din Belarus, pentru acțiunile lor”, se mai spune în declarație.
De asemenea, liderii G7 au avertizat împotriva oricărei amenințări cu utilizarea armelor chimice, biologice și nucleare. „Denunţăm categoric campania de dezinformare maliţioasă şi complet nefondată a Rusiei împotriva Ucrainei, un stat în deplină conformitate cu acordurile internaţionale de neproliferare.”
„Poporul Rusiei trebuie să știe că nu avem nicio plângere împotriva lor”, spun liderii G7.
„Președintele Putin, guvernul și susținătorii săi, inclusiv regimul Lukașenko din Belarus, sunt cei care impun acest război și consecințele sale asupra rușilor și este decizia lor cea care mânjește istoria poporului rus”, se mai spune în textul declarației.
Televiziunea rusă arată Mariupolul în ruine, dar dă vina pe „naționaliștii ucraineni”
La o lună după ce Rusia a invadat Ucraina, unele dintre imaginile Ucrainei devastate au început să fie redate și de canalele rusești de televiziune, transmite BBC.
Numai că, în loc să spună că de săptămâni întregi Mariupolul este bombardat de armata rusă, Canalul 1 al televiziunii ruse de stat susține că responsabili sunt „naționaliștii” ucraineni.
„Acestea sunt imagini triste, desigur. O imagine înfricoșătoare. În retragerea lor, naționaliștii încearcă să o distrugă, să o pună la pământ", a declarat Olesia Loseva, gazda unui talk-show transmis zilnic pe subiecte de actualitate.
„Acestea sunt zone rezidențiale, case. Putem vedea chiar fum undeva", a adăugat ea, în timp ce co-gazda ei a spus: „Nu se poate urmări acest lucru cu calm".
Oficialii ruși și mass-media aservită au susținut permanent forțele ucrainene efectuează atacuri asupra propriilor orașe.
La începutul acestei luni, televiziunea rusă a insistat că Ucraina a bombardat orașul din nord-estul Harkov pentru a exacerba sentimentele antirusești.
ONU cere oprirea imediată a războiului din Ucraina. Rezoluția nu este obligatorie
Adunarea Generală a ONU a adoptat o nouă rezoluție, fără caracter obligatoriu, care cere oprirea „imediată” a războiului Rusiei în Ucraina.
Rezoluția solicită, de asemenea, acces la ajutor și protecție civilă în Ucraina și critică Rusia pentru că a creat o situație umanitară „îngrozitoare”, după ce a invadat țara civilă în urmă cu o lună.
La votul de la sediul ONU din New York, 140 de țări au votat pentru și 38 s-au abținut.
Cinci țări au votat împotriva măsurii - Rusia, Siria, Coreea de Nord, Eritreea și Belarus.
Pe 2 martie, NATO a cerut Rusiei să înceteze imediat utilizarea forței.
