Linkuri accesibilitate

Secretarul general al ONU, António Guterres, în timpul unei vizite în orașul Irpin din regiunea Kiev, unde au fost documentate o serie de crime de război comise de armata rusă
Secretarul general al ONU, António Guterres, în timpul unei vizite în orașul Irpin din regiunea Kiev, unde au fost documentate o serie de crime de război comise de armata rusă

Războiul lui Putin în Ucraina | Consiliul Europei cere tribunal special pentru anchetarea Rusiei. Explozii în Kievul vizitat de șeful ONU

Președintele rus Vladimir Putin a amenințat cu represalii „rapide și fulgerătoare” țările care ar sprijini Ucraina invadată, iar SUA și aliații acuză Rusia de șantaj după sistarea livrării de gaz în Polonia și Bulgaria, condiționată de plata în ruble. Consiliul Europei cere constituirea unui tribunal internațional special pentru urmărirea penală a conducerii politice și militare a Rusiei.

Principalele evenimente ale zilei

Președintele SUA a propus, iar Camera Reprezentanților a aprobat, ca bunurile oligarhilor, înghețate în urma sancțiunilor impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, să poate fi vândute iar banii dați Ucrainei sub formă de ajutor umanitar și militar.

Totodată, Consiliul Europei a cerut crearea de urgență a unui tribunal special pentru investigarea și urmărirea penală a agresiunilor săvârșite de conducerea politică și militară a Rusiei în Ucraina.

La rândul ei, Uniunea Europeană le-a atras atenția companiilor care respectă cerința Moscovei, privind plata gazului în ruble, că încalcă sancțiunile impuse de blocul comunitar Rusiei.

Kremlinul susține că Occidentul îndeamnă în mod deschis Ucraina să atace Rusia și că încercările SUA de a lua măsuri neprietenoase împotriva ei - din cauza crimelor care ar fi fost comise în Ucraina - pot „ricoșa” asupra Washingtonului.

În același timp, Rusia susține că transporturile de arme grele în Ucraina pun în pericol securitatea europeană.

După săptămâni de ezitare, parlamentul german a fost de acord cu trimiterea de „arme grele și sisteme complexe (de armament)” în Ucraina.

Iar în cele două luni de război din Ucraina, Rusia aproape că și-a dublat veniturile din vânzarea de combustibili fosili către UE, beneficiind de creșterea prețurilor chiar dacă a livrat o cantitate mai redusă.

Acest lucru l-a determinat pe Volodimir Zelenski să afirme că Rusia încearcă să provoace o criză globală a prețurilor, iar Kremlinul consideră „nu numai gazul, ci și orice formă comerț ca fiind o armă”.

Cu toate acestea, Rusia se așteaptă ca economia să scadă între 8,8 și 12,4% în anul 2022, o nouă dovadă că sancțiunile occidentale își fac efectul.

De asemenea, Rusia a desfășurat delfini militari dresați la baza sa navală din Marea Neagră - posibil pentru a-și proteja flota de un atac subacvatic - potrivit unei noi analize a imaginilor din satelit a Institutului Naval al SUA.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat că Finlanda și Suedia vor fi primite rapid și „cu brațele deschise” în alianță, dacă decid să adere.

Statele Unite au informații credibile potrivit cărora o unitate militară rusă a executat ucraineni care încercau să se predea în apropiere de Donețk, a declarat miercuri, la ONU, un oficial american.

Vladimir Putin a avertizat că orice țară care va încerca să intervină în Ucraina va primi un răspuns „fulgerător” din partea Moscovei. Într-un discurs adresat legislatorilor din Sankt Petersburg, președintele rus a declarat că soldații săi vor folosi „toate instrumentele pentru acest lucru - cele cu care nimeni nu se poate lăuda”.

Ministrul britanic de externe, Liz Truss, l-a descris pe președintele Rusiei ca fiind un „disperat și necinstit”, care nu este interesat de normele internaționale” și a făcut apel la Occident să „sape adânc” în stocurile sale de arme, așa cum o face Regatul Unit. „Trebuie să ne dublăm sprijinul pentru Ucraina”, a declarat Liz Truss.

De asemenea, ministrul britanic a ceruit Chinei să „joace după reguli”, dacă vrea ca economia să crească.

Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a sosit în Ucraina după ce s-a întâlnit la Moscova cu Putin și cu ministrul său de externe, Serghei Lavrov. El a vizitat orașele masacrate de armata rusă.

Rusia a avertizat că alți clienți din UE ar putea fi privați de livrările de gaze naturale rusești dacă refuză să plătească în ruble, după ce Gazprom a oprit livrările de gaze către Polonia și Bulgaria.

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a descris măsura Rusiei ca fiind „un atac direct” la adresa Poloniei, iar FT scrie că unele țări UE se pregătesc să respecte condițiile impuse de Vladimir Putin pentru gazul rusesc.

Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a confirmat că țara sa va folosi schema de plată instituită de Moscova pentru plata petrolului și gazelor, adică în ruble.

Casa Albă a denunțat decizia Rusiei de a întrerupe aprovizionarea cu energie a Poloniei și Bulgariei. „Din nefericire, acesta este tipul de pas, tipul de aproape înarmare a livrărilor de energie pe care am prezis că Rusia l-ar putea face în acest conflict”.

Ministerul de Interne al regiunii separatiste moldovenești Transnistria a emis o declarație în care susține că a fost atacată de Ucraina. Acesta a afirmat că au fost observate drone și s-au tras focuri de armă în apropiere de Kobasna, unde, potrivit acestuia, se află unul dintre cele mai mari depozite de muniții din Europa.

21:32 28.4.2022

Două explozii la Kiev în timpul conferinței de presă comune Zelenski - Guterres

Două explozii au fost auzite în capitala Ucrainei Kiev, relatează Reuters, care citează martori care au auzit exploziile.

CNN relatează că jurnaliștii săi aflați la Kiev au observat două explozii mari la câțiva kilometri, la est de centrul orașului. Cauza exploziilor este necunoscută.

Șeful echipei de negocieri a Ucrainei, Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Zelenski, a scris pe Twitter despre „lovituri cu rachete” în centrul orașului Kiev în timpul unei vizite oficiale a secretarului general al ONU, António Guterres.

Ministrul Apărării, Olexei Reznikov, a numit atacurile drept un atac „la adresa securității Secretarului General și a securității mondiale!”

18:21 28.4.2022

Țările de Jos trimit o echipă de specialiști criminaliști în Ucraina care vor participa la ancheta Curții Penale Internaționale de la Haga

Țările de Jos vor trimite „foarte curând” o echipă de specialiști criminaliști în Ucraina pentru a strânge dovezi ale posibilelor crime de război comise în țară de la invazia Rusiei din 24 februarie, ca parte a anchetei lansate de Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga, a informat joi agenţia olandeză de presă ANP, citând mai multe surse din domeniu, transmite The Guardian.

Potrivit ANP, decizia de a trimite „câteva zeci” de specialiști olandezi va fi anunțată mâine, când miniștrii se vor reuni pentru ședința săptămânală a cabinetului.

Procurorul șef al ICC, Karim Khan, a semnat anterior un acord cu procurorii generali ai Lituaniei, Poloniei și Ucrainei pentru a participa la o echipă comună de anchetă pentru a investiga posibile crime de război și crime împotriva umanității comise de la începutul războiului.

18:00 28.4.2022

Joe Biden cere Congresului să aprobe un alt ajutor economic și militar de 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina 

Joe Biden a cerut un pachet gigant de 33 de miliarde de dolari de ajutor militar și economic pentru Ucraina, dublând cu mult nivelul asistenței americane până în prezent, sporind contribuția SUA la lupta împotriva ocupației ruse.

Președintele a cerut Congresului să aprobe de urgență un ajutor militar de 20 de miliarde de dolari în ajutor militar, care implică totul, de la artilerie grea și vehicule blindate până la o mai mare partajare a informațiilor, instrumente de război cibernetic și multe alte rachete antitanc și antiaeriene.

Biden va cere, de asemenea, ajutor economic pentru Kiev de 8,5 miliarde de dolari și ajutor umanitar de 3 miliarde de dolari, precum și fonduri pentru a ajuta la creșterea producției americane de culturi alimentare și minerale strategice pentru a compensa impactul războiului din Ucraina asupra livrărilor globale.

Solicitarea totală pentru cheltuieli suplimentare se ridică la 33 de miliarde de dolari.

Ultima cerere suplimentară aprobată de Congres în martie a fost de 13,6 miliarde de dolari.

„Ceea ce vreau să explic Congresului și poporului american este următorul: costul eșecului de a rezista agresiunii violente în Europa a fost întotdeauna mai mare decât costul de a rămâne ferm împotriva unor astfel de atacuri”, a spus Joe Biden într-o scrisoare adresată președintelui Camerei Nancy Pelosi.

Noua asistență militară pe care o va finanța Congresul va include:

  • Mai multă artilerie, vehicule blindate, precum și rachete antitanc și sisteme antiaeriene;
  • Ajutor pentru dezvoltarea capacităților de război cibernetic ale Ucrainei;
  • Mai mult schimb de informații;
  • Sprijin pentru creșterea capacității Ucrainei de a produce muniție;
  • Asistență în curățarea minelor și a altor explozivi și în apărarea Ucrainei împotriva atacurilor chimice, biologice și cu bombe biologice;
  • Asistență pentru curățarea minelor terestre, a dispozitivelor explozive improvizate și a altor resturi explozive de război și pentru guvernul Ucrainei în asigurarea și abordarea amenințărilor legate de materialele chimice, biologice, radiologice și nucleare;
  • Consolidarea în continuare a prezenței SUA pe flancul estic al NATO.

Pachetul de propuneri pe care administrația îl trimite Congresului include, de asemenea, măsuri de sprijinire a departamentului de justiție în urmărirea oligarhilor afiliați Kremlinului.

Biden a spus că măsurile vor permite „măsuri extinse și accelerate pentru investigarea, urmărirea penală și confiscarea activelor oligarhilor ruși care să fie folosite în beneficiul Ucrainei”.

El a spus că amenințările Rusiei cu arma nucleară sunt „iresponsabile” și denotă „disperarea” Moscovei și a dat asigurări că SUA sunt pregătite „pentru orice ar face” rușii.

„Nimeni nu ar trebui să facă comentarii inutile despre utilizarea armelor nucleare sau despre posibilitatea de a le folosi”, a spus președintele american. El a criticat și declarațiile unor oficiali ruși care susțin că, de fapt, conflictul din Ucraina ar fi unul între NATO-SUA și Rusia și a spus că ele reflectă disperarea Rusiei, ca urmare a eșeculuimrușilor în Ucraina.

„Cred că este mai mult o reflectare nu a adevărului, ci a eșecului lor. În loc să spună că ucrainenii sunt echipați cu o anumită capacitate de a opune rezistență forțelor rusești, ei trebuie să spună poporului lor că Statele Unite și întreaga NATO sunt angajate în eliminarea trupelor rusești, a tancurilor și așa mai departe”, a comentat șeful Casei Albe.

„Deci, este - în primul rând - o scuză pentru eșecul lor. Dar, în al doilea rând, este, de asemenea, dacă vorbesc serios, este... - și nimeni nu ar trebui să facă comentarii inutile despre utilizarea armelor nucleare sau despre posibilitatea de a le folosi - este iresponsabil”, a punctat Joe Biden.

17:12 28.4.2022

Consiliul Europei cere crearea unui tribunal special pentru urmărirea penală a lui Putin și a Rusiei ca stat agresor

Adunarea parlamentară a Consiliului Europei a cerut crearea „de urgență” a unui tribunal special pentru investigarea și urmărirea penală a agresiunilor săvârșite de conducerea politică și militară a Rusiei în Ucraina.

Definiția infracțiunii de agresiune de către Curtea Penală Internațională (CPI) include invadarea unui alt stat, bombardarea și blocarea porturilor.

Cu toate acestea, dacă un stat nu este parte la CPI, indivizii săi nu pot fi urmăriți penal de către instanță pentru această infracțiune și, prin urmare, CPI nu investighează în prezent infracțiunea de agresiune.

Acest lucru a determinat apeluri din partea foștilor premieri britanici Gordon Brown și Sir John Major, profesorul de drept internațional Philippe Sands QC, pentru crearea unui nou tribunal internațional care să-l investigheze pe Vladimir Putin și pe cei care l-au ajutat la planificarea invadării Ucrainei.

O rezoluție adoptată joi de Adunarea parlamentară a Consiliului Europei - prima astfel luată de o organizație internațională - spune că ar trebui înființat un tribunal penal internațional ad-hoc, care să aibă sediul la Strasbourg, Franța, „în vederea posibilelor sinergii cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care se ocupă de numeroase cereri individuale și interstatale conexe”.

Anterior, ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a comentat această decizie, spunând că Ucraina este „recunoscătoare”.

Kuleba a spus: „Facem apel la toate statele să se alăture înființării unui astfel de tribunal. Împreună, vom cere socoteală conducerea Rusiei.”

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG