Marea Britanie cere lumii „să sape adânc” în buzunare pentru a sprijini Ucraina
Criza din Ucraina trebuie să fie „catalizatorul schimbării” pentru a revizui abordarea occidentală a securității internaționale, a declarat ministrul britanic de externe, Liz Truss.
Ea l-a descris pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, ca fiind un „operator disperat și necinstit, care nu este interesat de normele internaționale” și a făcut apel la Occident să „sape adânc” în stocurile sale de arme.
„Trebuie să ne dublăm sprijinul pentru Ucraina. Noi ne dublăm eforturile. Vom continua să mergem din ce în ce mai departe și mai repede pentru a împinge Rusia afară din întreaga Ucraină”, a spus Truss, citată de The Guardian.
Marea Britanie „sapă adânc” în inventarele sale, inclusiv arme grele, tancuri și avioane, pentru a apăra Ucraina și alte țări amenințate de Rusia, a adăugat Truss.
„Unii susțin că nu ar trebui să furnizăm arme grele de teama de a provoca ceva mai rău. Dar părerea mea, este că lipsa de acțiune ar fi cea mai mare provocare”, a spus ea.
De asemenea, ministrul britanic a cerut Chinei să „joace după reguli”.
„China nu este impenetrabilă. Nu va continua să crească dacă nu respectă regulile. China are nevoie de comerț cu G7. Noi reprezentăm aproximativ jumătate din economia globală. Și avem de ales. Am arătat cu Rusia tipul de alegeri pe care suntem pregătiți să le facem atunci când regulile internaționale sunt încălcate”, a spus ea.
Șeful ONU spune că întâlnirea cu Putin a fost „foarte utilă”
În cadrul întâlnirii sale față în față cu președintele rus Vladimir Putin, secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că mesajul său a rămas neschimbat de la începutul conflictului: Invazia rusă este o încălcare a Cartei ONU și trebuie să se încheie cât mai repede posibil.
Guterres, care este așteptat să se întâlnească joi cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a descris întâlnirea sa cu liderul rus ca fiind „foarte utilă”.
El a declarat într-un interviu pentru CNN că și-a exprimat îngrijorarea cu privire la încălcarea dreptului internațional, a legislației privind drepturile omului și la „posibilitatea unor crime de război”.
Guterres a apărat rolul ONU în ceea ce privește încetarea conflictului care durează de două luni.
„Războiul nu se va încheia cu întâlniri. Războiul se va încheia atunci când Federația Rusă va decide să îl încheie și când va exista - după o încetare a focului - posibilitatea unui acord politic serios. Putem avea toate întâlnirile, dar nu asta va pune capăt războiului”, a spus Guterres.
În timpul întâlnirii cu Putin, Guterres a declarat că a discutat despre evacuarea civililor din uzina Azovstal, asediată în Mariupol.
El a spus că Putin a fost de acord „în principiu” cu privire la evacuarea civililor și că au loc discuții între oficialii ONU și Ministerul rus al Apărării pentru a pune la punct detaliile.
„Suntem, de asemenea, în contact cu guvernul Ucrainei pentru a vedea dacă putem avea o situație în care nimeni nu poate da vina pe cealaltă parte pentru că lucrurile nu se întâmplă”, a spus el.
Rusia și-a dublat veniturile din vânzarea energiei de când a început invazia în Ucraina
În cele două luni de război din Ucraina, Rusia aproape că și-a dublat veniturile din vânzarea de combustibili fosili către UE, beneficiind de creșterea prețurilor chiar dacă cantitatea livrată a fost mai redusă.
Rusia a încasat aproximativ 62 de miliarde de euro din exporturile de petrol, gaze și cărbune în cele două luni de la începutul invaziei, potrivit unei analize a Centrului pentru cercetare în domeniul energiei și al aerului curat, citată de The Guardian.
Pentru UE, importurile au fost de aproximativ 44 de miliarde de euro în ultimele două luni, față de aproximativ 140 de miliarde de euro pentru întregul an trecut, adică aproximativ 12 miliarde de euro pe lună.
Asta arată că Rusia a continuat să beneficieze de pe urma dominației sale asupra aprovizionării cu energie a Europei, chiar și în timp ce guvernele au căutat cu disperare să îl împiedice pe Vladimir Putin să folosească petrolul și gazele ca armă economică.
Chiar dacă exporturile din Rusia au fost reduse din cauza războiului și a sancțiunilor, dominația acestei țări ca sursă de gaz a însemnat că întreruperea livrărilor nu a făcut decât să crească prețurile, care erau deja ridicate din cauza ofertei limitate, în timp ce economiile mondiale își reveneau de pe urma pandemiei Covid.
Transporturile de țiței din Rusia către porturile străine au scăzut cu 30% în primele trei săptămâni din aprilie, comparativ cu ratele din ianuarie și februarie, înainte de invazie, potrivit datelor CREA.
Dar prețurile mai mari pe care Rusia le poate obține acum pentru petrolul și gazele sale înseamnă că veniturile sale, care ajung aproape direct la guvernul rus prin intermediul companiilor dominate de stat, au crescut chiar și în timp ce sancțiunile și restricțiile la export au mușcat.
Rusia a prins efectiv UE într-o capcană în care restricții suplimentare vor crește și mai mult prețurile, atenuându-i veniturile în ciuda eforturilor guvernelor europene, mai arată cotidianul britanic.
Zelenski: Rusia încearcă să provoace o criză globală a prețurilor
Rusia încearcă să provoace o criză globală a prețurilor, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, miercuri seară.
El i-a avertizat pe europeni împotriva cooperării economice cu Kremlinul: „Rusia consideră nu doar gazul, ci și orice comerț ca fiind o armă”.
„Rusia încearcă să provoace o criză globală a prețurilor, să declanșeze haosul pe toate piețele de bază și în special pe piața alimentară. Exporturile ucrainene vor ajuta la stabilizarea piețelor. Deci este benefic nu numai pentru noi, ci și pentru toți europenii. Pentru oamenii din toate țările care pot fi afectate de ambițiile distructive ale Rusiei”, a spus Zelenski, potrivit discursului publicat de președinția ucraineană.
El a amintit de faptul că UE a fost de acord să elimine toate taxele pentru exporturile ucrainene timp de un an, precum și suspendarea tarifelor antidumping.
„Rusia consideră nu numai gazul, ci și orice formă comerț ca fiind o armă. Așteaptă doar momentul în care va putea folosi unul sau altul dintre domeniile comerciale, pentru a-i șantaja politic pe europeni. Sau pentru a întări mașina militară a Rusiei, care vede ca țintă o Europă unită. Prin urmare, cu cât mai repede toată lumea din Europa recunoaște că este inadmisibil să depindă de Rusia în comerț, cu atât mai repede va fi posibilă garantarea stabilității pe piețele europene”, a completat el.