Ucraina va opri o treime din tranzitul gazului rusesc către Europa
Operatorul sistemului de transport al gazelor din Ucraina (OGTS) a anunțat suspendarea tranzitului a unei treimi din gazele rusești către Europa începând cu 11 mai, transmite Radio Svoboda.
Motivul invocat este tranzitarea teritoriului ucrainean, unde se află una dintre stațiile de compresoare, sub controlul separatiștilor de la Luhansk. Gazpromului i s-a oferit posibilitatea de a redirecționa fluxul de tranzit.
Partea ucraineană și-a asumat responsabilitatea opririi tranzitului pe Rusia și a spus că operatorul nu poate exercita controlul operațional asupra stației de compresoare Novopskov. Potrivit declarației Operatorului sistemului de transport al gazelor, interferența Rusiei în procesele tehnologice și extracția neautorizată a gazelor „a pus în pericol stabilitatea și securitatea funcționării întregului sistem de transport al gazelor din Ucraina”.
De asemenea, OGTS din Ucraina a anunțat încetarea tranzitului de gaze prin stația de distribuție a gazelor Sohranivka din regiunea Luhansk încă de miercuri.
Pentru aprovizionarea cu gaze către Europa este posibil un transfer temporar al „capacităților inaccesibile” de la Sokhranivka la punctul de joncțiune Sujha, care se află pe teritoriul controlat de trupele ucrainene, a menționat operatorul. Compania a avertizat în mod repetat Gazprom cu privire la întreruperea tranzitului din cauza unei operațiuni militare și a cerut oprirea imixtiunilor în funcționarea instalațiilor, dar aceste solicitări au fost ignorate.
Mai târziu, marți, purtătorul de cuvânt al concernului rusesc de gaze, Serghei Kuprianov, a declarat că Gazprom nu a primit nicio confirmare a circumstanțelor de forță majoră invocate de partea ucraineană. Kuprianov a mai spus că Moscova nu vede obstacole în continuarea lucrărilor ca înainte.
Pe 10 mai, ministerul rus al Apărării a anunțat că separatiștii de la Luhansk și armata rusă au reușit să spargă apărarea armatei ucrainene în apropierea orașului Popasnaia din regiunea Luhansk.
Peste 800 de sesizări pentru crime de război la Mariupol
Consiliul orașului Mariupol, unul dintre cele mai bombardate orașe din Ucraina, a strâns peste 800 de rapoarte de crime de război de la locuitorii care au reușit să fugă din orașul asediat.
Primarul orașului, Vadîm Boișenko, a declarat pentru Media Center Ukraine că toate informațiile referitoare la presupusele crime de război au fost transmise parchetului din regiune.
Primarul a spus că locuitorii au oferit mărturii despre atacurile cheie din oraș, inclusiv asupra maternității din Mariupol „distrusă de avionul inamic și Teatrul Dramatic, unde au murit o mulțime de femei și copii, și spitalul 1, unde locuitorii Mariupolului cu răni grave au ars de vii”.
Toate probele vor face parte dintr-o procedură penală mai amplă privind genocidul rusesc asupra locuitorilor din Mariupol, a spus el.
„Există numeroase exemple de crime de război ale armatei de ocupație ruse conduse de principalul lor criminal, Putin”, a adăugat primarul.
Ucraina susține că a recucerit patru localități de la forțele ruse
Ucraina susține că a eliberat patru localități din regiunea Harkov, aflată în nord-estul țării.
Cerkasî Tîșki, Ruski Tîșki, Rubijne și Bairak au fost smulse de la invadatorii ruși, arată cea mai recentă actualizare a forțelor armate ucrainene.
Rusia a continuat să-și intensifice ofensiva în estul Ucrainei, se arată în raportul citat de BBC. Cea mai intensă activitate a fost observată în direcțiile Slobojanske și Donețk
Raportul confirmă, de asemenea, că eforturile trupelor ruse de la Mariupol s-au concentrat pe atacul asupra combinatului siderurgic de la Azovstal, unde se crede că se adăpostesc peste 1.000 de luptători ucraineni.
Primul președinte al Ucrainei, Leonid Kravciuk, a murit la vârsta de 89 de ani
Primul președinte al Ucrainei, Leonid Kravciuk, a murit, a anunțat agenția de știri ucraineană Ukrainian News, care citează familia politicianului.
Leonid Kravciuk avea 88 de ani și a murit după o lungă suferință.
La sfârșitul lunii iunie a anului trecut, fostul președinte a suferit o intervenție chirurgicală la cord, care a fost dificilă. Politicianul a fost în comă multă vreme. Mai târziu a fost internat pentru recuperare la o clinică din München.
În mai 2017, Kravciuk a fost supus unui stenting vascular, notează TASS.
Leonid Kravciuk a fost președinte între 1991 și 1994.
În calitate de șef de stat, el, împreună cu liderii Rusiei și Belarusului, Boris Elțin și Stanislav Șușkevici, au semnat „Acordurile Belovejskaya”, care au pus capăt existenței URSS. Primul șef al Belarusului independent, Stanislav Șușkievici, a murit și el în urmă cu câteva nopți, pe 4 mai.
Din iulie 2020, Leonid Kravciuk a condus delegația ucraineană la Grupul de contact pentru rezolvarea situației din estul Ucrainei.
Facebook Forum