Săptămâna viitoare, Papa va ține rugăciunea de consacrare pentru Rusia și Ucraina, legată de profeția din 1917
Papa Francisc va ține săptămâna viitoare o rugăciune extraordinară numită „consacrare” pentru Rusia și Ucraina, a anunțat marți Vaticanul.
Rugăciunea este unică, deoarece este legată de o credință într-o profeție din 1917 a Fecioarei Maria din Fatima, în care se pretinde că ea a spus că „consacrarea” Rusiei va introduce o perioadă de pace mondială.
„Rusia își va răspândi erorile în întreaga lume, provocând războaie și persecuții ale Bisericii. Cei buni vor fi martirizați; Sfântul Părinte va avea mult de suferit; diverse națiuni vor fi anihilate”, se arată în profeție.
Biserica Catolică susține că Maria a cerut rugăciuni pentru „convertirea Rusiei”, în special pentru „consacrarea Rusiei la Inima mea Neprihănită”, spunând că, dacă se va face acest lucru, „Rusia se va converti și va fi pace”.
Această cerere specială a Fecioarei Maria este cunoscută drept Al Treilea Secret al Fatimei, pentru numele orașului din Portugalia în care se spune că le-ar fi apărut celor trei copii în 1917.
Ioan Paul al II-lea a fost devotat Fecioarei din Fatima, deoarece credea că ea l-a salvat de la o tentativă de asasinat în Piața Sf. Petru pe 13 mai 1981, de sărbătoarea Maicii Domnului din Fatima.
Pe 25 martie 1984, Ioan Paul al II-lea a consacrat Rusia Inimii Neprihănite a Mariei, dar nu a menționat în mod specific Rusia, ceea ce i-a determinat pe unii să sugereze că consacrarea nu a fost făcută în mod corespunzător.
Papa Francisc va săvârși sfințirea în Bazilica Sf. Petru la aceeași dată cu Ioan Paul al II-lea, 25 martie, potrivit declarației Vaticanului.
În aceeași zi, cardinalul Krajewski va săvârși sfințirea la Fatima, se spune în comunicat.
Până acum, Papa s-a abținut să-i ceară patriarhului ortodox rus Kirill să condamne războiul și nu l-a condamnat public pe Putin sau Rusia pe nume, în ciuda apelurilor sale fervente pentru încheierea războiului. Alți oficiali ai Bisericii Catolice, însă, nu au fost atât de reticenți.
Consilier al Președinției Ucrainei: Negocierile vor continua mâine
Consilierul prezidențial al Ucrainei, Mihail Podolyak, a transmis pe Twitter că negocierile cu oficialii ruși vor continua mâine, citat de BBC.
Acesta a adăugat că „există cu siguranță loc de compromis”.
„Un proces de negociere dificil și vâscos. Există contradicții fundamentale. Dar cu siguranță există loc de compromis. În tot acest timp, munca în subgrupuri va continua”, a declarat Podolyak.
Companiile farmaceutice se retrag din Rusia
Tot mai mulți producători de medicamente părăsesc Rusia după ce aceasta a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, scrie BBC.
Compania farmaceutică Novartis a anunțat că suspendă toate investițiile și activitățile de pe piața din Rusia, alături de donarea a 3 milioane de dolari diferitor ONG-uri. O altă companie, Eli Lilly, a transmis că a oprit investițiile, promoțiile, studiile clinice și exportul de medicamente neesențiale. De asemenea, compania va dona profiturile rezultate de pe urma vânzării stocului rămas pentru ajutor umanitar.
Alături de acestea, AbbVie, Bayer, Bristol Myers Squibb, Pfizer și Sanofi au anunțat recent că vor sista operațiunile din Rusia.
Viceprimarul orașului Mariupol: pacienții din spital, luați prizonieri de trupele ruse
Serghei Orlov, viceprimarul orașului Mariupol, a declarat că forțele ruse „distrug” orașul ucrainean asediat și că pacienții dintr-un spital au fost folosiți ca prizonieri.
„Sunt multe lupte pe străzile noastre, iar situația de ieri a fost îngrozitoare”, a spus el pentru CNN.
„Ei distrug orașul. De exemplu, ieri, am numărat 22 de avioane care bombardau orașul nostru și cel puțin 100 de bombe pe care le-au folosit pentru a bombarda orașul nostru. Daunele sunt îngrozitoare", a spus el.
Orlov a spus că un spital din oraș a fost cotropit de trupele ruse, care au folosit medici și pacienți ca prizonieri și a spus că acestea sunt „crime de război”.
„Cel mai mare spital din districtul 17 al orașelor noastre este capturat de trupele ruse, iar armata rusă a folosit medici și pacienți ca ostatici în această clădire. Nu avem acces la ei", a spus el.
Un oficial ucrainean a acuzat, de asemenea, trupele ruse că țin oamenii prizonieri.
Pavlo Kirilenko, șeful administrației regionale Donețk, a declarat că medicii și pacienții sunt ținuți împotriva voinței lor în spitalul regional de terapie intensivă Mariupol, denumit și Spitalul nr. 2.
În timp ce aproape 2.000 de mașini au reușit să iasă marți din Mariupol, între 350.000-400.000 de oameni sunt încă în oraș, potrivit lui Orlov.
Un convoi cu ajutor umanitar care ar fi trebuit să sosească duminică încă nu a ajuns în oraș. Oamenii suferă din lipsa apei și a alimentelor.
Stoltenberg: Rusia ar putea înscena un atac cu arme chimice. NATO își sporește prezența în flancul estic
„Au spus că nu plănuiesc să invadeze Ucraina, dar au făcut-o. Au spus că-și retrag trupele, dar au trimis mai multe. Au spus că protejează civilii, dar de fapt îi ucid. Acum fac cereri absurde în legătură cu laboratoare biologice și arme chimice în Ucraina. Sunt doar alte minciuni și suntem îngrijorați că Moscova ar putea înscena o operațiune, posibil cu arme chimice”, a spus șeful NATO într-o conferință de presă.
Stoltenberg a spus că utilizarea armelor chimice ar fi o încălcare a dreptului internațional, dar a refuzat să spună dacă aceasta ar fi o linie roșie care ar putea atrage un răspuns militar din partea NATO.
„Poporul ucrainean luptă cu curaj. Își apără viitorul și noi trebuie să-l susținem. Mâine ni se va alătura ministrul Apărării din Ucraina și partenerii din Georgia, Suedia și Uniunea Europeană. Întreaga lume condamnă acest război fără sens. Aliații din NATO, UE și alte state au introdus sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei”, a continuat el.
„Timp de mai mulți ani, aliații NATO au antrenat zeci de mii de militari ucraineni. Mulți dintre ei luptă acum în prima linie. Aliații au trimis echipamente, inclusiv drone, muniție și rachete antitanc. Acestea au ajutat Ucraina să se apere. Ucraina are dreptul la autoapărare. Aliații și partenerii vor continua să ajute Ucraina cu echipamente militare, bani și asistență umanitară”, a subliniat Stoltenbeg.
Sarcina NATO e să-și protejeze aliații. Am răspuns la această criză rapid, am activat planurile de apărare, ne-am activat pregătirea, am mobilizat forța de răspuns a NATO. Sute de mii de soldați sunt în alertă pe tot teritoriul alianței. Acestea sunt susținute de putere navală și aeriană”, a spus el.
„Toate acestea trimit un mesaj fără echivoc. Un atac asupra unui aliat va genera o reacție colectivă din partea întregii alianțe”, a adăugat șeful NATO.
„Invazia rusă în Ucraina și mobilizarea din Belarus creează un nou mediu de securitate în Europa, așa că trebuie să ne revizuim postura de apărare pentru această realitate. Mâine, miniștrii vor începe discuții importante privind măsuri concrete pentru a asigura securitatea pe termen lung pe mai multe domenii – pe teren, cu mobilizarea mai multor trupe pe flancul estic. Luăm în considerare mobilizarea aeriană și navală pentru a ne întări apărarea și mai multe exerciții militare”, a mai spus el.