Renunțarea la scutirile fiscale pentru IT, construcții și agricultură, în paralel cu impozitarea progresivă și cu reducerea sarcinii fiscale pentru lucrătorii cu venituri mici, inclusiv prin eliminarea CAS se numără printre propunerile de reformă fiscală propuse de experți ai Băncii Mondiale, într-un amplu raport asupra sistemului fiscal din România.
De asemenea, specialiștii Băncii Mondiale propun impozitarea proprietăților în funcție de valoarea reală, fuzionarea impozitului pe clădiri cu cel pe teren.
Raportul - o evaluare extinsă a sistemului fiscal din România - a fost solicitat de Ministerul Finanțelor, în demersurile de revizuire a cadrului fiscal, prevăzute de unul din jaloanele PNRR, explică experții Băncii Mondiale.
Finalizată în martie 2023, evaluarea integrală Băncii Mondiale a fost publicată săptămâna aceasta pe site-ul MF și vine în continuarea unui raport din 2021 al organizației, care arăta că veniturile fiscale din România - de 26,3% din PIB sunt la al doilea cel mai scăzut nivel din țările UE și mult sub media globală, de 41,3% în 2020.
Astfel, raportul propune o gamă largă de reforme fiscale, pornind de la obiectivul jalonului PNRR, ca sistemul fiscal din România să sprijine o creștere economică durabilă.
„Mai precis, reformele au ca scop să permită României să își îmbunătățească competitivitatea, sprijinind în același timp sustenabilitatea fiscală și obiectivele de mediu, și să aducă un sistem fiscal mai echitabil, mai eficient, mai simplu și mai transparent, capabil să sprijine mai bine economia și să faciliteze respectarea obligațiilor fiscale de către contribuabili”, transmite echipa de experți.
Raportul Băncii Mondiale face o evaluare deopotrivă extinsă, din punct de vedere al impozitării, de la piața muncii, la capital, proprietate și microîntreprinderi și propune un set de reforme-cheie.
Puteți urmări mai jos sinteza reformelor-cheie prezentate de specialiști în cadrul raportului, în funcție de domeniul de aplicare.
Reformarea muncii
- Reevaluarea impozitelor veniturilor persoanelor fizice (IVPF) și luarea în calcul a introducerii unei cote progresive de impozitare a acestor venituri
- Eliminarea scutirilor IVPF pentru lucrătorii din agricultură, construcții și sectorul de tehnologia informației (IT)
- Reducerea sarcinii fiscale pentru lucrătorii cu venituri mici prin eliminarea contribuției de 10% pentru sănătate (finanțând în schimb asistența medicală prin impozitarea generală) sau
- Introducerea unui credit fiscal rambursabil pentru veniturile obținute (CFVS) care să compenseze o parte din actuala povară a contribuțiilor la sănătate și/sau la pensii pentru lucrătorii cu venituri mici.
Experții subliniază că menținerea scutirilor pentru IT; agricultură și construcții acoperă o parte semnificativă din baza de impozitare, iar „veniturile totale la care se renunță” (atât la IVPF cât și la CAS), se ridică la peste 9 miliarde de lei.
Chiar dacă pot reprezenta forme de a stimula angajările în aceste domenii, în condițiile crizei de personal, „concesiile selective sunt dificil de justificat, deoarece reduc veniturile (forțând o cotă de impozitare mai mare pentru alte baze de impozitare sau cheltuieli publice mai mici), riscă să facă presiuni din partea grupurilor de interese pentru a extinde și mai mult concesiile, nu sunt neapărat bine direcționate și adesea deschid oportunități de evitare a obligațiilor fiscale”, explică experții.
Reducerea impozitării veniturilor persoanelor cu veniturile mici se poate dovedi mai eficientă, mai spun aceștia.
Specialiștii spun că reformele trebuie corelate și că aplicarea lor va depinde și de modul în care Guvernul va interpreta conceptul de echitate.
Spre exemplu, raportul demonstrează, în cadrul unei micro-simulări că o scădere a ratelor medii de impozitare pentru lucrătorii care câștigă mai puțin de 50.000 RON cu 6-10 puncte procentuale, „ar putea fi finanțată printr-o creștere a ratelor medii de impozitare cu aproximativ 3-4 puncte procentuale pentru contribuabilii care câștigă mai mult de 100.000 RON, împreună cu eliminarea scutirilor IVPF existente”.
Reformarea impozitării capitalului
- Eliminarea impozitului pe tranzacțiile de vânzare a proprietăților rezidențiale și înlocuireaacestuia cu un impozit de 10% pe câștigurile de capital, eventual cu o sumă de scutire moderatăpentru proprietățile ocupate de proprietari.
Reforma ar trebui aplicată în perspectivă și să se aplice doar proprietăților vândute după data anunțării acesteia, spun experții
- Menținerea cotei actuale de impozitare de 10% pentru câștigurile de capital obținute printr-un intermediar (de ex. un fond de investiții) și nu se va continua cu reforma anunțată acotei divizate de 1%/3%, care este concesivă.
- Creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10% pentru a se alinia la impozitarea majorității celorlalte forme
Îmbunătățirea modului de impozitare recurentă a proprietății
- Trecerea de sistemul de impozitare a proprietății bazat pe suprafață la sistemul bazat pe valoarea de piață, pentru a îmbunătăți atât echitatea, cât și eficiența. Fuzionarea impozitului pe clădire cu cel pe teren, într-un singur impozit, mai ușor de raportat la valoarea de piață.
- După introducerea impozitării raportate la valoarea de piață, trebuie reevaluată structura ratelor de impozitare, astfel încât nivelul impozitelor recurente, sub media UE, să crească
- Limitarea utilizării facilităților fiscale pentru impozitul pe proprietate la cele destinate contribuabililor cu venituri mici și persoanelor în vârstă, clădirilor guvernamentale și unei gamecât mai limitate de organizații de utilitate publică.
Reformarea stimulentelor fiscale pentru întreprinderi pentru a îmbunătăți eficacitatea și transparența
- Acordarea stimulentului fiscal pentru cercetare și dezvoltare la o singură deducere sporită, eliminând scutirea extinsă de impozit pentru întreprinderile nou înființate în domeniul cercetării și dezvoltării.
- Reevaluarea obiectivului de politică și a eficacității scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite.
„Nu continuați cu extinderea anunțată a domeniului de aplicare a scutirii de impozit pentru profiturile reinvestite până când nu se va efectua o evaluare a eficacității regimului existent”, este mesajul specialiștilor către guvernanți.
- Eliminarea reducerii cotei IP (impozitului pe profit) disponibilă pentru societățile care își măresc capitalul social.
Trebuie evitată primirea reducerii inițiale de 2 puncte procentuale și de către firme care nu își mai măresc ulterior capitalul social
- Reevalurea periodică a îndeplinirii condițiilor de acordare a stimulentelor pentru întrerprinderi
Îmbunătățirea concepției regimului microîntreprinderilor și reducerea denaturării formei de afaceri
- Reducerea treptată a pragului de eligibilitate a microîntreprinderilor, astfel încât să se alinieze de la 500.000 de euro în prezent la nivelul TVA - 85.000 de euro, până în 2025, astfel încât cele 2 niveluri să fie aliniate, austate doar cu rata inflației.
- Prevenția divizării artificiale a firmelor pentru a se încadra în rândul microîntreprinderilor
- Eliminarea posibilității de a deduce anumite cheltuieli din cifra de afaceri.
- Efectuarea unei reevaluări a cotei corespunzătoare de impozitare a cifrei de afaceri.
- Echivalarea impozitării salariaților și a lucrătorilor independenți prin eliminarea plafonului CAS aplicat în prezent lucrătorilor independenți
Reformarea impozitării energiei pentru a stabili un preț mai eficient al emisiilor de carbon și a asigura o mai mare neutralitate între tipurile de combustibil
- Eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili - cărbune, gaze naturale, energie termică.
- Introducerea unei taxări suplimentare a carbonului (de ex., rate mai mari ale accizelor) pentru a aborda prezența externalităților legate de combustibilii fosili.
- Folosirea veniturilor generate din reforma subvențiilor combustibilor fosili pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile
Lărgirea bazei de TVA
- Pe termen scurt, România trebuie să ia în considerare eliminarea cotelor reduse care au fost introduse în scopuri nedistributive, cum ar fi cotele reduse pentru mâncarea din restaurante, cazarea,, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri.
Aceste măsuri ar avea un impact distributiv negativ și ar denatura deciziile de consum.
- După încheierea crizei prețurilor, luarea în considerare a unei extinderi suplimentare a bazei de impozitare în legătură cu cotele reduse care au fost introduse în scopuri distributive, inclusiv cota redusă pentru alimente, produse farmaceutice, aprovizionarea cu apă și energie termică. Pentru categoriile sărace trebuie oferite compensații în numerar
Îmbunătățirea capacității analitice în cadrul Ministerului de Finanțe
- Pentru a aplica reformele în domeniul impozitării veniturilor a profitului și a TVA-ului România trebuie să își îmbunătățească capacitatea de modelare prin microsimulare fiscală. Acest lucru poate contribui la fundamentarea etapei de implementare a procesului de reformă.
- MF trebuie să se asigure că are personal suficient pentru gestionarea instrumentelor analitice
Calendarul de aplicare al Reformelor propuse prevede introducerea unor măsuri încă din acest an, iar al altora succesiv, în anii următori.
Echipa de cercetare a fost coordonată de Alastair Thomas, economist principal, al Băncii Mondiale, fiind alcătuită din specialiști pe diferite ramuri financiare, din srăinătate, cu sprijinul unor specialiști ai Băncii din România, datele fiind puse la dispoziție de specialiștii din Ministerul Finanțelor.
