Linkuri accesibilitate

Raport ONU | Prognoze sumbre pentru viața pe Pământ. ONG: cel mai mare risc pentru România este deșertificarea


În martie 2020 zeci de persoane s-au alăturat unui protest anti-poluare în capitala României. Mai mulți protestatari au purtat măști anti-gaz în fața ministerului Mediului.

Un raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) avertizează că în lipsa unei intervenții globale decisive, o criză climatică va fi inevitabilă. În România, organizațiile de mediu atrag atenția că cel mai mare risc național, din acest punct de vedere, este cel al deșertificării.

Potrivit documentului redactat de specialiști ai Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei (GIEC), impactul climatic devastator va schimba în mod fundamental viața pe Terra. Printre consecințele enumerate se numără temperaturile extreme, prăbușirea ecosistemului, dispariția speciilor, apariția mai multor boli și scufundarea orașelor de pe coastă odată cu creșterea nivelului mării.

Raportul, nepublicat încă, a fost obținut de AFP, iar agenția de presă relatează că, potrivit acestuia, nici reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră nu va putea opri efectele adverse care sunt puse deja în mișcare și se vor face simțite până în 2050.

Potrivit raportului, schimbările climatice îi vor afecta cel mai grav pe copii. Schimbările cele mai serioase se vor face simțite înainte ca un copil născut astăzi să împlinească 30 de ani.
Potrivit raportului, schimbările climatice îi vor afecta cel mai grav pe copii. Schimbările cele mai serioase se vor face simțite înainte ca un copil născut astăzi să împlinească 30 de ani.

Raportul a mai menționat și că în timp ce planeta își va putea reveni, oamenii nu vor putea face același lucru în contextul unui ecosistem prăbușit.

Potrivit relatării AFT, oamenii continuă să își atace cei mai mari aliați, și anume pădurile și oceanele. Ciprian Galușcă, coordonator al campaniei de păduri pentru Greenpeace România, a spus la Europa Liberă că raportul confirmă că „ne aflăm într-un scenariu pesimist” după ce statele semnatare ale Acordului de la Paris au eșuat să atingă obiectivele propuse pentru limitarea creșterii temperaturii. „Una dintre concluziile îngrijorătoare este cea legată de faptul că în următorii cinci-zece ani există 40% șanse ca temperatura să crească cu 1,5 grade”, spune Ciprian Galușcă.

Cum va fi afectată România - „o luptă de supraviețuire”

Reprezentantul Greenpeace a confirmat că în România, câmpiile vor fi printre cele mai afectate. „Acțiunile au lipsit din partea autorităților, a noastră, a tuturor, că n-am făcut suficient momentan pentru a ne apropia de acel obiectiv (din Acordul de la Paris) și situația e complet scăpată de sub control.”

Atacul nisipurilor mișcătoare. Cum poate fi oprită deșertificarea Olteniei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:34 0:00

În România, o treime din țară are umbră pe doar 5% din suprafață. Potrivit expertului Greenpeace, în următorii ani cele mai mari probleme vor avea legătură cu accesul la apă și retenția de apă. Deșertificarea va fi critică mai ales în zonele de câmpie. În ultimii ani, jumătate de milion de hectare s-au transformat în nisip, spune Ciprian Galușcă.

Din păcate schimbările climatice ne vor vulnerabiliza în zonele de câmpie acolo unde suntem dependenți de sursa precară de apă. Și din păcate, noi suntem 11 milioane de români care locuim în zona asta de câmpie, puternic afectată de creșterea de temperaturi”, spune reprezentantul Greenpeace.

O opțiune de intervenție ar fi împădurirea, „o împădurire masivă în zona de câmpie, acolo unde mai avem doar 5% acoperire cu pădure”, potrivit lui Ciprian Galușcă.

Noi credem în necesitatea unei perdele forestiere care ne vor ajuta să facem față acestor creșteri de temperaturi și acestor extreme”, spune el, dar soluția trebuie să vină de la autorități. În lipsa unei intervenții ambițioase, expertul avertizează că ne vom confrunta fie cu „o luptă de supraviețuire”, fie cu un val de migrație.

România a inclus în Planul Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR), aflat în analiza Comisiei Europene, alocarea de fonduri pentru împăduriri. „Plantăm 45.000 de hectare de pădure, prin cel mai mare program național de acest fel. Vom avea perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, 625 hectare, și refacem perdelele forestiere care existau în interbelic și au fost tăiate de comuniști. Mai refacem canalele din Delta Dunării și instaurăm noi arii protejate, inclusiv în orașe”, arată ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, în documentul trimis la Bruxelles. În PNRR scrie că România va fi „​verde, de culoarea pădurilor. /.../ Prin PNRR combatem tăierile ilegale de păduri și toată masa lemnoasă va fi monitorizată digital, Romsilva va fi reformată și va munci pentru menținerea pădurilor României", adauga acesta.

Urmările și soluțiile globale

Evaluarea de 4.000 de pagini a experților ONU va fi publicată de-a lungul anului viitor în mai multe părți, dar nu va fi complet disponibilă până la începutul anului 2022, prea târziu pentru a putea fi discutată la summitul ONU privind biodiversitatea de la Kunming, în China, și apoi la summitul asupra climei de la Glasgow, programat o lună mai târziu.

Schimbările mediului înconjurător se fac deja simțite în contextul în care în prezent, temperaturile medii sunt cu 1,1 °C peste temperaturile din era preindustrială. Dacă se va menține același ritm și nu se vor face schimbări, în cel mai bun caz această creștere va ajunge la 3 grade Celsius până în 2100.

Potrivit raportului, este nevoie de schimbări majore. Printre recomandări se numără protecția și restaurarea ecosistemului, protejarea celor mai importante specii, a pădurilor subacvatice de kelp care protejează comunitățile de coastă de la dezastre naturale. Acestea specii sunt responsabile pentru stocarea carbonului.

O trecere la o dietă vegetală ar putea reduce din emisiile din sectorul alimentar, întrucât 25% emisiile globale de carbon provin de la această industrie.

Acordul de la Paris din 2015, semnat de aproape toate națiunile, se angajează să mențină creșterea temperaturii sub 2 grade Celsius. Între timp, Organizația Meteorologică Mondială a raportat în luna mai că creșterea va ajunge la 1,5 °C în următorii cinci ani.

Punctul fără întoarcere

Odată ce temperatura Terrei va ajunge la 2 grade Celsius, ghețarii din Groenlanda și din Antarctica de Vest vor atinge puncte de dezgheț ireversibil. Apa conținută de acești ghețari ar putea cauza creșterea nivelului mărilor cu până la 13 metri.

Groenlanda s-a topit mai repede în ultimul deceniu și în vara lui 2019 a înregistrat cele mai îngrijorătoare topiri.
Groenlanda s-a topit mai repede în ultimul deceniu și în vara lui 2019 a înregistrat cele mai îngrijorătoare topiri.

Creșterile temperaturilor și a emisiilor de carbon ar putea duce, de asemenea, la transformarea Amazonului într-un deșert. Siberia riscă pierderea stratului de permafrost, lucru care va accelera încălzirea regiunii din nordul Rusiei.

O familie din nordul Siberiei din regiunea Yamal-Nenets, la 2.500 de km de Moscova. Potrivit unui studiu din 2019 realizat de Rețeaua globală terestră pentru permafrost, stratul de gheață din Siberia se încălzește rapid, temperaturile crescând cu 0,3 grade Celsius în medie în fiecare deceniu.
O familie din nordul Siberiei din regiunea Yamal-Nenets, la 2.500 de km de Moscova. Potrivit unui studiu din 2019 realizat de Rețeaua globală terestră pentru permafrost, stratul de gheață din Siberia se încălzește rapid, temperaturile crescând cu 0,3 grade Celsius în medie în fiecare deceniu.

Viitorul conturat de raport este unul sumbru, estimează comentatorii. Fie națiunile iau decizia de a salva planeta, fie viața pe Pământ va deveni pur și simplu o chestiune de supraviețuire.

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
XS
SM
MD
LG