Mass-media a suferit mai multe șocuri, în contextul global marcat de pandemie și apoi de război. La acestea se adaugă nesiguranța economică ori provocări psiho-sociale ample, care au determinat extinderea utilizării platformelor digitale și impunerea unei modificări de structură ale modelului de business în presă, conform raportului.
Tendințele erau vizibile și înainte de pandemie, dar căderea presei tipărite și pierderea autorității mass-media tradiționale s-a accelerat.
România este inclusă de șapte ani în analiză, prin parteneriatul cu Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) a Universității București, iar concluzia este că devine „un studiu de caz”.
Presa tradițională pierde teren
Publicul și audiențele se află în acest moment în mijlocul unui paradox: pe de o parte pierd încrederea în jurnalism și în selecția editorială a presei profesioniste, pe care o consideră subiectivă, pe de altă parte exprimă nemulțumiri în felul cum selectează algoritmii știrile pe rețelele sociale.
Totuși, audiențele mari merg spre rețele, spre marile platforme, precum Google și Meta, devenite dominante pe piața știrilor, deși acestea nu produc știri, însă decid prin algoritmi ierarhiile de difuzare.
Publicul nu poate fi sigur că selecțiile nu îl fac să piardă informațiile relevante, aruncându-l într-un hățiș de știri false, dezinformare, manipulare etc.
Schimbări sunt și în supremația platformelor digitale. Facebook pierde din audiență aproximativ 8 puncte procentuale față de 2017, în favoarea TikTok, care crește cu 3%, sau Telegram cu 5%, de unde consumatorii de știri, mai ales cei tineri, tind să se informeze.
Numai 44% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani folosesc azi Facebook în general și doar 20% pentru știri. Noile generații caută pe TikTok, pe Snapchat sau pe Instagram divertisment sau informații de la influenceri sau de la celebrități.
Încrederea în știrile de presă a scăzut cu 2% pe plan mondial față de anul precedent, iar numai 4 din 10 respondenți afirmă că au încredere totală în știri.
Nici mediile publice nu reușesc, conform raportului, să câștige mai multă încredere în rândul tinerilor, existența televiziunii și radioului finanțate public fiind pusă în viitor sub semnul întrebării.
Raportul a investigat 46 de piețe media, a întrebat aproape 94.000 de persoane în perioada ianuarie-februarie 2023 și a publicat concluzii comparative relevante pentru situația consumului de știri pe mapamond.
Insatisfacția aduce pasivitate față de media
Consumul de televiziune și de presă tipărită aflat în regres nu este suplinit însă de știrile online, ceea ce duce la scăderea dramatică a interesului general pentru știri, de la 63% din publicul chestionat în 2017, la 48% în 2023.
Diversele crize socio-economice globale au determinat și scăderea susținerii mass-media de către public prin abonamente, conținut plătit și donații.
Dezangajarea față de știri este explicată de respondenții din mai multe țări ca Bulgaria (57%), Grecia (57%), Polonia (44%) sau Marea Britanie (41%) prin conținutul preponderent negativ al știrilor care provoacă anxietăți, sau prin teama de a nu fi dezinformat și manipulat, semn al neîncrederii generale în presă, dar și în rețelele sociale.
Studiul subliniază schimbarea de conduită a consumatorilor tineri de știri digitale.
Tinerii nu fac trafic pe știri pentru că „au un interes scăzut pentru ofertele de știri convenționale, orientate către obiceiurile, interesele și valorile generațiilor mai în vârstă, în schimb optează pentru cele orientate către personalitatea umană, participative și personalizate, oferite de rețelele de socializare, adesea uitându-se dincolo de platformele tradiționale, către nou intrații pe piață”, afirmă directorul Institutului Reuters, Rasmus Nielsen.
Respingerea știrilor despre războiul din Ucraina devine evidentă după un an de conflict. Dintre cei care evită în general să afle știri, 39% evită voit știrile despre Ucraina: cehii în proporție de 60%, germanii în procent de 52%, slovacii 50%, bulgarii în proporție de 48% iar ungurii cu un procent sub acesta.
România, cu 37 de puncte procentuale, se situează sub media celor care obișnuiesc să evite știrile despre războiul declanșat de Rusia pe teritoriul ucrainean.
Totuși, concluziile raportului privilegiază jurnalismul profesionist al cărui rol nu s-a încheiat.
În vremuri de criză și de confuzie, oamenii se întorc spre profesioniștii care ies în față prin „acuratețe, utilitate și umanism”, deși la colț pândesc alte provocări aduse de Inteligența Artificială.
România: piață media distorsionată și polarizată
Cu o abundență de canale TV de știri, România se distinge printr-un public fragmentat și adesea confuz.
Organizațiile media aflate în top cu procente apropiate de audiență, precum Digi24 și România TV, au publicuri diferite ca structură socială, studii și orientare politică.
La fel, încrederea în branduri opuse ca stil, ca orientare și respect pentru etica jurnalistică, ilustrează o adâncă polarizare a publicurilor.
Cele mai urmărite branduri media sunt: PRO TV, Antena 1, Digi24, Radio Europa FM și Radio România, dar și televiziunea publică.
Deși dispune de internet de mare viteză, România se află pe ultimele locuri în privința accesului la internet cu un procent de 78%, între Bulgaria cu 70% și Grecia cu 79%. Media europeană depășește 90%.
Știrile sunt distribuite de consumatorii români pe rețele sociale în proporție de 29% în medie, Facebook rămânând pe primul loc (55%) în scădere cu 8%, Youtube cu 34% (scădere 2%), WhatsApp cu 24% (scădere 7%).
Dintre toate, doar TikTok a crescut cu 6 puncte procentuale, până la 16%.
Așa cum au relevat investigațiile Europei Libere, principalele partidele politice de la guvernare, PSD și PNL, au fost în anul 2022 și la începutul acestui an principalii investitori în presa românească, generând dezechilibre pe piața media și influențând negativ abordarea etică a jurnalismului.
„Chestiunea banilor publici folosiți de politicieni și de oficiali pentru a cumpăra tăcerea presei, în redacțiile locale și centrale, a rămas nerezolvată și s-a acutizat. Jurnaliștii și redacțiile care creează probleme politicienilor devin ținta unor atacuri publice”, arată Raluca Radu, coordonatoarea studiului pentru România.
Raportul Reuters recent a adăugat și o analiză a decredibilizării presei de la 39% încredere a publicului în 2017 la 32% azi, fie prin atacurile directe ale unor oficiali, fie prin atacuri între companii media.
Fenomenul este îngrijorător fiindcă în România, numai unul din trei membri ai audiențelor digitale are încredere în presă.
„Este cel mai scăzut nivel de încredere din ultimii șapte ani. Piața de media din România devine, astfel, un studiu de caz”, se arată într-un comunicat al FDSC.
Asta deoarece „banii folosiți în scopuri propagandistice, direcționați către redacții cheie, precum și campaniile de discreditare, îndreptate împotriva jurnaliștilor de investigație, afectează încrederea în presă, accesul la informație - inclusiv la informația despre războiul din Ucraina - și, în final, reputația profesională, pentru întreaga industrie.”
Interesul pentru știri a scăzut până la 42% din eșantionul românesc de 2107 intervievați, iar pe categorii de vârstă tinerii între 18-24 ani sunt interesați în proporție de 24%, iar categoria 25-34 ani în procent de 28%. Trendul justifică îngrijorarea pentru un viitor incert.
O alertă de la Mapping Media Freedom
Atacurilor la jurnaliștii de investigație menționate în raportul Institutului Reuters li se adaugă un caz recent de intimidare și insultă semnalat pe site.
Crina Boroș, jurnalistă de investigație specializată pe jurnalismul de date, a solicitat acces la baza de date SUMAL, serviciul de date și IT al Departamentului Silvic al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din România.
România face obiectul unor proceduri de infringement din partea Comisiei Europene pentru eșecul de a proteja ultima pădure naturală și seculară din Europa împotriva tăierilor ilegale.
Întâlnirea cu funcționarii ministerului a relevat lipsa de transparență a instituției, dar și abuzul de funcție, spune ea.
Jurnalista britanică de origine română era angajată într-un proiect jurnalistic de investigație cu titlul „Lorzii pădurilor despre tăierea ilegală a lemnului în România”.
Cererile sale anterioare de informații despre autorizațiile de tăiere a pădurilor au primit răspunsuri incomplete și întârziate.
Chemată de la Londra la minister în luna mai 2023 pentru o întâlnire pe care o credea tehnică, Crina Boroș a fost întâmpinată de un bărbat care a refuzat să se identifice, pretinzând că vine din Corpul de Control al Ministerului Mediului.
Acesta ar fi agresat-o verbal, i-a interzis să înregistreze convorbirea „acuzând-o că reprezintă interese politice obscure și întrebându-se de ce dorește acces la baza de date semi-publică.”
„Bărbatul a devenit apoi din ce în ce mai agresiv și a strigat la jurnalistă într-o manieră misogină și intimidantă. La un moment dat, i-a spus Crinei Boroș că are prieteni în industria forestieră și că solicitările sale de informații despre exploatarea forestieră ar putea dăuna intereselor proprietarilor privați de păduri”, se arată în textul alertei.
Jurnalista a relatat că s-a confruntat cu aproape două ore de comportament agresiv și umilitor din partea personalului SUMAL și al departamentului de comunicare al ministerului, care au denigrat-o și au exercitat presiuni pentru a o face să renunțe.
Accesul la datele privind exploatarea forestieră și silvicultura în România este extrem de opac, mai spun organizațiile de mediu.
Jurnaliștii care investighează problema se confruntă în mod regulat cu obstrucționări, iar accesul la informații este rareori respectat. De asemenea, accesul dificil la datele de mediu ale României este un punct privind încălcarea legislației UE privind exploatarea forestieră împotriva României.
Cazul Crina Boroș demonstrează că suspiciunile de corupție din zona forestieră nu sunt o simplă poveste. Jurnalista a publicat investigația și în mass-media din România, pe site-ul Presshub.
