În ultimul an, partidele parlamentare au încercat să limiteze independența presei, procurorii au refuzat să ancheteze penal două cazuri construite împotriva unui jurnalist de investigații, iar un investitor mass-media străin și-a concediat echipa de investigații, arată raportul Reuters.
De asemenea, în an electoral cu patru rânduri de alegeri, jumătate din cele 45 de milioane de euro acordate partidelor parlamentare din bani publici sunt direcționați către „mass-media și propagandă”.
Cazul Șercan
În decembrie 2023, jurnaliştii au ieşit în stradă pentru prima dată în mai bine de două decenii.
S-au alăturat activiștilor pentru drepturile omului care protestau în fața Parchetului General, în sprijinul Emiliei Șercan, o jurnalistă care a dezvăluit plagiatul în teza de doctorat a premierului liberal de la acea vreme, Nicolae Ciucă.
După ce și-a publicat ancheta în 2022, jurnalista a fost amenințată de oameni necunoscuți și prinsă într-o campanie de kompromat în care a fost implicată conducerea de vârf a poliției.
În 2023, procurorii au închis ambele dosare deschise, considerând că amenințarea împotriva unui jurnalist „nu este de interes public”, iar actele din dosarul de kompromat fie „nu existau”, fie „nu au fost prevăzute de legea penală”.
Cazul Libertatea
În celălalt caz, ziarele Libertatea (generalist) și Gazeta Sporturilor (sport), ambele deținute de Ringier, firmă cu sediul în Elveția, au atras atenția publicului după ce personalul cheie fost concediat din cauza unei dispute între jurnaliști și conducere pe tema independenței editoriale și a standardelor de etică.
În vara lui 2023, Mihnea Vasiliu, CEO-ul Ringier România, a fost înlăturat și înlocuit cu un CEO interimar.
În toamnă, mai mulți redactori de la Gazeta Sporturilor au fost înlăturați de CEO-ul interimar, iar în decembrie a fost concediată renumita echipă de investigații de la Libertatea, condusă de Cătălin Tolontan.
Jurnaliștii au documentat întregul proces în Libertatea, expunând, de exemplu, încercările acționarilor Ringier și ale unor companii de jocuri de noroc de a controla conținutul editorial al Gazetei Sporturilor.
La rândul său, Ringier s-a referit la „restructurare strategică” din cauza scăderii vânzărilor din ediția print - în scădere cu 27% față de 2018 - și creșterea costurilor cu hârtia de ziar și a închis ediția tipărită a Gazetei Sporturilor.
Gazeta Sporturilor a fost deschizătoare de drumuri în presa românească odată cu publicarea unei ediții online, în urmă cu aproape două decenii, replicându-și ediția tipărită, fără plată, model urmat de majoritatea ziarelor tipărite.
După criza economică din 2008, pe măsură ce publicul s-a mutat în online, ziarele și-au închis edițiile tipărite una câte una, lăsând Ringier cu unele dintre ultimele titluri tipărite.
Publicitate multă, dar direcționată politic
Piața totală de publicitate a crescut de la 601 de milioane de euro în 2021 la 657 de milioane de euro în 2022 și 683 de milioane de euro în 2023.
Cu toate acestea, cea mai mare parte a acestei creșteri a fost alimentată de creșterea cheltuielilor pentru publicitatea digitală, care acum reprezintă 37% din total. S-a estimat că 9 euro din fiecare 10 euro cheltuiți pentru publicitate digitală sunt direcționați către platformele de căutare și sociale, spun autorii raportului.
Între timp, ponderea mass-media tradițională este în scădere și offline. Televiziunea, de exemplu, a avut 51% din cheltuielile totale de publicitate în 2023, în scădere de la 64% în 2019.
Raportul mai spune că presiunea politică asupra mass-media a crescut, înainte de 2024, un an aglomerat electoral, cu alegeri locale, parlamentare, prezidențiale și europene și cu al patrulea partid parlamentar ca mărime, partidul de extremă dreapta AUR (Alianța pentru Uniunea Românilor), care a ajuns pe locul doi la alegerile europene cu peste 14 procente.
Aproape jumătate din fondurile publice de 45 de milioane de euro acordate partidelor parlamentare anul trecut au fost alocate pentru pentru „mass-media și propagandă”.
Un raport recent al UE privind statul de drept în România a evidențiat contracte secrete între partide și mass-media pentru acoperire politică și a cerut publicarea acestora.
Fondurile „media și propagandă” pot reprezenta doar aproximativ 3% din piața totală estimată de publicitate, dar chiar și așa pot avea un impact puternic.
Comentatorii din domeniu se plâng de faptul că acoperirea acordată celor două partide aflate acum la guvernare este pozitivă pentru că a fost plătită publicitate politică și că acoperirea negativă face uneori parte din campaniile de calomnie împotriva oponenților politici, plătite din fonduri publice.
Raportul UE a avertizat, de asemenea, despre lipsa independenței serviciului public de radio și TV.
Consiliile de conducere ale ambelor instituții sunt formate în principal din reprezentanți ai partidelor parlamentare, proporțional cu locurile lor în parlament. Bugetul de stat asigură cea mai mare parte a veniturilor lor anuale, aproximativ 83 milioane de euro fiecare.
Legea serviciilor publice prevede ca 1% din timpul total de difuzare să fie alocat partidelor parlamentare, dar acest lucru este îndeplinit prin difuzarea discursurilor fie integral (radio), fie doar parțial moderat (TV).
În cazul jurnaliștilor independenți și al redacțiilor, este larg răspândită utilizarea acțiunilor de intimidare ale politicienilor și celor care fac obiectul investigațiilor mass-media.
Ce este Raportul Reuters
Raportul de știri digitale al Institutului Reuters din acest an documentează amploarea resetărilor domeniului în condițiile noilor progrese în inteligența artificială, care schimbă ecosistemul informațional pentru editori și cei care doresc să se conecteze cu publicul, spune profesorul Rasmus Kleis Nielsen, directorul Institutului Reuters pentru Studiul Jurnalismului (RISJ).
Rețelele sociale, cum ar fi Facebook și X, locul linkurilor care duc către anumite știri, încep să scadă în importanță, în timp ce crește importanța platformelor vizuale: TikTok, Instagram și YouTube, iar WhatsApp, cu forme foarte diferite de acoperire, joacă un rol major în multe țări.
Raportul Reuters documentează aceste provocări și oferă dovezile necesare pentru jurnaliști și cei din industria știrilor care sunt dispuși să ia în considerare necesitatea schimbării pentru a se adresa unui public cât mai larg, pentru că - așa cum spune editorul danez Lea Korsgaard - „oamenilor nu le lipsește jurnalismul, dar jurnalismului îi lipsesc oamenii”.
Pe măsură ce companiile de tehnologie rivale concurează pentru a atrage cât mai mult public, publicitate și parteneri, crește importanța influencerilor și a creatorilor digitali care postează pe propriile platforme. De asemenea, aceste voci primesc din ce în ce mai multă atenție din partea publicului – uneori chiar și când vine vorba de știri.
Toate aceste schimbări agravează provocările cu care se confruntă editorii de pe tot globul, care continuă să facă presă și să încerce să convingă publicul că știrile pe care le oferă sunt în continuare demne de încredere și merită toată atenția și banii.
Studiul a fost comandat de Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului pentru a înțelege cum sunt știrile consumate într-o serie de țări, dar este sponsorizat de trusturi importante.
Este cazul Google News Initiative, care continuă să susțină cercetarea pe tot globul, dar mai este sponsorizat și de BBC News, Ofcom, Coimisiún na Meán - Autoritatea Media Olandeză (CvdM), Fundația finlandeză Fritt Ord, Coreea Foundation, Edelman UK, NHK (Japonia) și Agenția de Știri Reuters. La studiu au contribuit și sponsori academici de la Institutul Leibniz pentru Cercetări Media/Institutul Hans Bredow, Universitatea din Navarra/Spania, Universitatea din Canberra, Centrul de studii sur les médias din Québec, Canada și Universitatea Roskilde, Danemarca. De anul acesta, și YouTube s-a alăturat grupului de sponsori.
Cercetarea a fost făcută de YouGov folosind un chestionar online la sfârșitul lunii ianuarie, începutul lunii februarie 2024.
