”Reducerea la jumătate a creșterii PIB-ului în 2018, în mare parte din cauza încetinirii cheltuielilor de consum, a dezvăluit limitele economiei românești. Creșterea puternică a salariilor, scăderea forței de muncă și lipsa de competențe riscă să submineze capacitatea țării de a concura pe plan internațional. În plus, încrederea investitorilor este erodată prin instabilitate legislativă persistentă, imprevizibilitate. Calitatea instituțională scăzută și slăbirea continuă a luptei împotriva corupţie. Inegalitatea și sărăcia rămân la nivel ridicat cu disparități regionale tot mai mari”, spune raportul făcut de Comisia Europeană.
Efectele creșterilor salariale
O problemă semnalată este că salariul minim continuă să fie stabilit de către guvernare „într-un mod ad-hoc”, în timp ce legea de stabilire a unui venit minim de includere nu este încă in forță.
Creşterile repetate ale salariului minim şi ale salariilor în sectorul public fac economia vulnerabilă la șocuri externe. Potrivit raportului, deciziile guvernamentale cu privire la salariile în sectorul public şi salariul minim au jucat un rol major în creşterea riscurilor la adresa competitivităţii costurilor. De asemenea, politica fiscală expansionistă a limitat marja de manevră pentru amortizarea şocurilor potenţiale.
"Persistenţa acestor tendinţe poate provoca noi pagube asupra încrederii actorilor economici, poate reduce capacitatea economiei de a se adapta la şocurile care ar putea apărea acasă sau peste hotare şi poate afecta necesităţile în creştere ale economiei de finanţare externă, măsurate prin înrăutăţirea deficitului", se mai precizează în raportul de ţară al CE.
Nivelul datoriei publice ca procent din PIB ar urma să înregistreze o traiectorie ascendentă şi să depăşească până în 2029 plafonul stabilit de UE, de 60% din PIB, se arată în raport.
Proiectul bugetului pe 2019, aprobat de Guvern în 8 februarie, încalcă din nou multiple reglementări fiscale, inclusiv pe cea privind deficitul structural.
Critici pentru taxa pentru lăcomie
Comisia Europeană a criticat dur, în raportul de țară pe 2019, OUG 114, numită și „taxa pe lăcomie”, care afectează domenii precum telecom, energie și bancar.
Referindu-se la taxa pe activele bancare, legată de nivelul ROBOR, raportul menționează faptul că măsurile adoptate „au creat riscuri la adresa stabilității sectorului financiar” și care ar putea să anuleze „îmbunătățirile continue din ultimii ani” și ar putea să afecteze finanțarea pe termen lung a economiei.
„Și mai îngrijorător este faptul că taxa nou-introdusă pe activele băncilor ar putea avea un efect negativ pe termen lung asupra capacității băncilor de a finanța economia, asupra conducerii politicii monetare și, în cele din urmă, asupra creșterii economice”, arată raportul.
De asemenea, raportul Comisiei atrage atenția asupra modificărilor aduse sistemului de pensii private care „fac ca mediul de lucru pentru administratorii fondurilor de pensii să fie foarte imprevizibil, le afectează rezultatele financiare și sporesc probabilitatea de ieșire a acestora de pe piață”.
În document este menționat faptul că Guvernul a mărit „în mod semnificativ” cerințele minime de capital pentru societățile de administrare ale fondurilor de pensii private, reducând totodată, în mod substanțial, nivelul comisioanelor de administrare. În plus, participanții care au cotizat cel puțin 5 ani au posibilitatea de a renunța la Pilonul II.
La începutul acestei săptămâni, economitul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, spunea că există semnale din partea celor șapte societăți care administrează fondurile de pensii private că ar lua în calcul retragerea din România.
Comisia Europeană atrage atenția că toate schimbările introduse prin OUG 114 referitoare la Pilonul II de pensii, la care se adaugă și reducerea din 2018 a ponderii contribuțiilor la Pilonul II, „slăbesc semnificativ acest pilon și au consecințe negative pentru adecvarea viitoare a pensiilor, dezvoltarea pieței locale de capital și finanțarea pe termen lung a economiei”.
În plus, încrederea investitorilor este erodată de instabilitatea legislativă persistentă, de imprevizibilitatea procesului decizional, de calitatea instituțională scăzută și de slăbirea continuă a luptei împotriva corupției.Raportul de țară al Comisiei Europene
În raportul de țară, Bruxellesul a mai criticat și lipsa de disponibilitate a Guvernului pentru consultarea celor care vor fi afectați de măsurile pe care urmează să le ia, în timp ce „evaluările impactului lipsesc sau sunt de slabă calitate”, mai este menționat în raportul Comisiei.
Comisia Europeană mai atrage atenția că modelul de creștere economică al României, al cărui motor este consumul, „afectează capacitatea țării de a atinge în mod durabil nivelul de trai din UE”. Limitele acestui model au fost de altfel arătate prin faptul că, în 2018, s-a înjumătățit cu aproape jumătatea creșterea PIB-ului (4% în 2018 față de 7% în 2017), din cauza încetinirii cheltuielilor consumatorilor. Iar venitul disponibil al populației, și implicit apetitul lor pentru consum, au fost afectate de un nivel mai ridicat al inflației.
„Creșterea puternică a salariilor, scăderea forței de muncă și lipsa de personal calificat riscă să submineze capacitatea României de a concura pe plan internațional. În plus, încrederea investitorilor este erodată de instabilitatea legislativă persistentă, de imprevizibilitatea procesului decizional, de calitatea instituțională scăzută și de slăbirea continuă a luptei împotriva corupției. Ratele inegalităților și sărăciei rămân ridicate, iar disparitățile regionale sunt din ce în ce mai mari”, mai este menționat în document.
Recomandarea pe care o primește Bucureștiul de la Comisia Europeană este să asigure continuitatea cu reformele anterioare și trecerea la un model de creștere bazat pe investiții.
Între timp, ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici face un pas înapoi și s-a întâlnit cu reprezentanții Asociației Române a Băncilor pe tema taxei pe lăcomie. Șeful finanțelor a anunțat, de asemenea, că se va întâlni și cu reprezentanții fondurilor private de pensii, potrivit Hotnews.
După ce Guvernul a fost criticat de mediul de afaceri că a promulgat OUG 114 fără a se consulta cu ei, ministrul Teodorovici a precizat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă comune cu Banca Europeană de Investiții, că „orice dialog cât mai extins pe orice subiect nu poate fi decât un lucru bun”.
Șeful finanțelor a lăsat să se înțeleagă că ar putea exista posibilitatea renunțării la taxarea unor active financiare ale băncilor, cum ar fi titlurile de stat sau finanțările pentru economie.
Modificarea OUG 114 încordează în continuare și relațiile din Coaliție. Liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu susținea recent, după o întâlnire cu companiile din energie, că această ordonanță afectează activitatea companiilor din energie. Marți, în urma unei întâlniri cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României, președintele Senatului a dat de înțeles că taxa pe active ar putea să scadă, dar a punctat că OUG 114 „nu va fi sub nicio formă abrogată”.
