Europarlamentarul spune că drafturile de legi par a fi scrise „într-o pivniță”, și că nu sunt potrivite pentru secolul XXI. Prim-vicepreședintele PNL, un apropiat al președintelui Klaus Iohannis, a mai spus în interviul acordat Europei Libere că nu știe cine a întocmit drafturile de lege, dar a înțeles că „au fost oameni din mai multe zone”.
„Eu înțeleg îngrijorarea dumneavoastră și e firească pentru orice jurnalist cu mintea la el și pentru orice cetățean care nu a uitat perioada tristă din urmă cu 32 de ani”, spune Rareș Bogdan.
Rareș Bogdan a mai spus că pachetul legislativ nu a fost întocmit de PNL sau de comisiile parlamentare. „Nu știu cine a lucrat la el. Am înțeles că au fost oameni din mai multe zone”.
Despre colaborarea liberalilor cu PSD, prim-vicepreședintele PNL spune că aceasta a fost necesară pentru a „se evita un dezastru” însă subliniază că cele două partide nu sunt unite.
Principalele declarații, pe scurt:
- Despre legile securității naționale: „Înțeleg îngrijorarea. Dacă eram jurnalist, probabil, din momentul apariției lor, seară de seară, aș fi arătat pericolele care există în aceste proiecte de legi. Mi se par lucruri periculoase în interiorul lor. Pot să fie niște documente scrise oriunde, par să fie scrise într-o pivniță, nu par a fi niște legi pentru secolul XXI. Sunt multe lucruri acolo care ridică semne de întrebare”;
- Despre cine trebuie să facă aceste legi: „Cert este că proiectul nu l-a făcut Partidul Național Liberal, nu l-au făcut comisiile parlamentare. Nu știu cine a lucrat la el. Am înțeles că au fost oameni din mai multe zone. Dreptul de inițiativă în democrație îl are Parlamentul. Deci, nu putem avea decât o conlucrare între Guvern și Parlament. Nu pot veni legi din altă parte”;
- Despre ce modele de servicii trebuie să urmăm: „Eu vreau să cred că modelele consacrate din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Franța și Germania trebuie aplicate în România. Deci, atunci când colegii mei vor lucra pe un proiect, rugămintea mea la ei este să verifice funcționarea controlului civil, controlului parlamentar asupra serviciilor de informații din cele patru democrații funcționale”;
- Despre președintele Klaus Iohannis: „Mi-ar fi plăcut ca românii noștri, cetățeanul român, să îl vadă pe acest om, care e președintele României, să vadă cât de respectat este la nivelul forurilor europene. Cred că ar fi extrem de mândri și s-ar gândi 'domne, omul ăsta a realizat lucruri extraordinare și a crescut enorm prestigiul României și influența României la nivel european și mondial'. Nu are mize. Dânsul nu vrea să pară mai frumos decât e. Domnia sa face ceea ce trebuie să facă un președinte. Nu umblă să-și construiască o imagine”;
- Despre o eventuală rupere de PSD: „Deocamdată, avem responsabilitatea unei guvernări. Noi nu suntem uniți cu PSD. Noi suntem într-o coaliție de guvernare, care înseamnă responsabilitate, în primul rând. România, în situația în care se află în regiune, ar fi trecut printr-un dezastru dacă ar fi avut alegeri anticipate în această primăvară”;
Europa Liberă: Noile legi ale securității naționale. Vorbim de un draft, societatea este îngrijorată. E multă temere în spațiul public. Un draft care are prevederi îngrijorătoare. Sunt aceste prevederi compatibile cu un stat democratic, cu România partener strategic al Statelor Unite ale Americii, cu România membră NATO?
Rareș Bogdan: Eu înțeleg îngrijorarea dumneavoastră și e firească pentru orice jurnalist cu mintea la el și pentru orice cetățean care nu a uitat perioada tristă din urmă cu 32 de ani. E vorba despre o scurgere în presă a unor informații.
Chiar și ca variantă de lucru, mi se par lucruri periculoase în interiorul acelor proiecte publicate de colegii dumneavoastră de la G4Media. Sper ca, totuși, varianta care va ajunge pe masa comisiilor parlamentare de control al SRI, control SIE, de Apărare din Cameră și Senat, precum și pe masa coaliției din a cărei conducere fac parte, să fie una care să poate fi doar perfectibilă.
Cea pe care eu am văzut-o în presă, repet, poate fi un balon de încercare, pot fi variante care să fie mult exagerate, pot fi chestiuni care nu au nicio legătură cu realitatea respectivelor 10 legi.
Dacă eram jurnalist, probabil, din momentul apariției lor, seară de seară, aș fi arătat pericolele care există în aceste proiecte de legi. Par să fie scrise într-o pivniță, nu par a fi niște legi pentru secolul XXI.
N-am văzut o poziție a unui membru al comisiei parlamentare, a celor din Guvern sau a celor din conducerea serviciilor de informații, cărora le este destinat acest cadru, cu un comentariu pe această chestiune.
Așa că, deocamdată, vorbim de un document care este în spațiul public, dar sperăm că nu are decât o parte de adevăr în interiorul său, realitatea legilor respective fiind alta.
Sigur că, uitându-mă acolo, sunt lucruri îngrijorătoare. Acum vorbim pe niște supoziții și mi-e puțin greu. Dacă eram doar analist, puteam să o fac. Dacă eram jurnalist, probabil, din momentul apariției lor, seară de seară, aș fi arătat pericolele care există în acele proiecte de legi.
Europa Liberă: Care sunt cele mai mari pericole din punctul dumneavoastră de vedere?
Rareș Bogdan: Sunt lider al unui partid de guvernământ. Sunt unul dintre cei cinci liberali din consiliul de conducere a coaliției și nu îmi permit să comentez pe ceva ce nu este deloc asumat de cineva. Adică, pot să fie niște documente scrise oriunde, par să fie scrise într-o pivniță, că așa și par, nu par a fi niște legi pentru secolul XXI.
Cert este că, în contextul regional în care ne aflăm, serviciile de intelligence au nevoie de un cadru legal bine definit, care să le permită să acționeze în cazuri extreme sau în cazuri ce țin de securitatea națională, de anumite vulnerabilități pe care România le are în acest moment, din cauza conflictului din Ucraina, a agresiunii Rusiei acolo, precum și din cauza mișcărilor din Marea Neagră.
Chiar zilele trecute, îmi aminteam cu președintele Traian Băsescu, la Strasbourg, că prima declarație despre Marea Neagră - zonă de conflict, „lac rusesc” spunea dânsul, a fost în timpul mandatului domniei sale și atunci am privit, cumva, cu multă susceptibilitate acest lucru.
Iată că Marea Neagră devine principala zonă de conflict a regiunii și, în acest context, sigur că serviciile de informații românești, care au un cadru din 1991, au nevoie obligatoriu de o updatare, au nevoie de un cadru coerent, clar, că, în cazuri excepționale sau în cazuri ce țin de vulnerabilitățile la securitatea națională, să poate acționa.
Europa Liberă: Și care credeți că e aspectul cel mai periculos din acest proiect?
Rareș Bogdan: Sunt multe lucruri acolo care ridică semne de întrebare. Dar eu sunt singurul care a comentat în spațiul public și nu vreau să par un om care comentează orice. Vă pot promite că sunt unul dintre cei care vor veghea în cadrul coaliției și al Partidului Național Liberal.
Avem, totuși, 120 de parlamentari în Parlamentul României, suntem al doilea grup politic și îi voi influența pe colegii mei, le voi atrage atenția cu privire la respectarea întocmai a drepturilor și libertăților câștigate cu mare greutate în urmă cu 32 de ani prin pierdere de vieți omenești.
România a așteptat prea mult pentru a câștiga dreptul presei de a critica și de a prezenta lucrurile complet independent și liber. Suntem la o platformă de știri care a făcut istorie tocmai prin libertatea pe care a oferit-o informațiilor într-o Românie care, în momentul acela, nu era cenușie, era de-a dreptul neagră.
O platformă care era alternativa normalității la o propagandă sinistră, care ne-a întunecat copilăriile noastre și tinerețile sau maturitatea bunicilor și părinților noștri. Și, cu siguranță, nu trebuie să ne întoarcem la niște lucruri, dar nu vreau să fac comentarii directe pe ceva ce încă nu e asumat de nimeni.
Când va fi asumat, vă pot promite că voi fi unul dintre cei care vor amenda și se vor consulta cu societatea civilă, pentru ca să nu existe niciun fel de derapaj de la ceea ce înseamnă respectarea drepturilor și libertăților.
Europa Liberă: Spuneați că pare a fi un draft făcut într-o pivniță. Cine a făcut proiectul acesta?
Rareș Bogdan: Nu știu, nu știu.
Europa Liberă: Serviciile, nu politicienii, asta e clar.
Rareș Bogdan: Chiar nu știu. Cert este că nu l-a făcut Partidul Național Liberal, nu l-au făcut comisiile parlamentare. Nu știu cine a lucrat la el. Am înțeles că au fost oameni din mai multe zone.
Când vor veni în coaliție sau vor veni în conducerea PNL sau colegii mei de la comisiile parlamentare le vor primi și vor veni cu ele în cadrul conducerii PNL și vom discuta anumite aspecte ce țin de chestiuni care ni se par nouă că nu ar fi firesc sau nu țin de democrație, atunci vă voi putea spune ceva.
Dreptul de inițiativă în democrație îl are Parlamentul. Deci, nu putem avea decât o conlucrare între Guvern și Parlament. Nu pot veni legi din altă parte.
Europa Liberă: E un proiect care trebuie făcut de oamenii politici, nu de servicii.
Rareș Bogdan: Dreptul de inițiativă în democrație, în democrațiile reprezentative funcționale, îl are Parlamentul. Deci, nu putem avea decât o conlucrare între Guvern și Parlament. Nu pot veni legi din altă parte.
În același timp, există modele consacrate. Eu îmi amintesc cum, în urmă cu câțiva ani, nu mai mult de trei, în Senatul american, teribila comisie de control al serviciilor de informații, de intelligence, de control al FBI, mai precis, din Statele Unite, a avut o audiere maraton la care țin minte că au participat senatori americani democrați și republicani și directorul FBI.
Au fost extrem de duri, extrem de direcți și foarte clari în sprijinul libertăților cetățeanului american și al societății funcționale americane, a unei societăți deschise americane. Nu a existat teamă, nu a existat frică, a existat doar dorința de a afla adevărul.
Eu vreau să cred că modelele consacrate, și cred că modelele consacrate sunt Marea Britanie, Statele Unite, Franța și Germania, trebuie aplicate în România. Deci, atunci când colegii mei vor lucra pe un proiect, rugămintea mea la ei a fost și este să verifice funcționarea controlului civil, controlului parlamentar asupra serviciilor de informații din cele patru democrații funcționale.
Europa Liberă: Președintele României Klaus Iohannis a spus că „cineva, și știm cine”, a considerat că e bine să dea pe surse acest proiect și că este o eroare majoră. Considerați că această declarație poate fi o amenințare la adresa jurnaliștilor, la adresa libertății presei, la adresa surselor pe care jurnaliștii le au?
Rareș Bogdan: Cunoscându-l pe președintele Iohannis și știind cât de mult respectă libertatea presei și cât de mult luptă pentru asta într-un cadru al normalității, e unul dintre liderii politici din ultimii 32 de ani care chiar crede că presa este a patra putere în stat, nici nu mă gândesc că domnia sa s-a gândit la așa ceva.
Cred, mai degrabă, că domnia sa s-a referit la mici, să spunem, nu conflicte, ci mici concurențe sau mici chestiuni ce țin de interior, de istoria ultimilor 32 de ani, sau din ultimul timp, din funcționarea serviciilor de intelligence din România.
Fără să vorbesc cu dânsul acest aspect, dar cunoscându-i modalitatea de a gândi despre funcționarea presei într-un stat democratic, în România, nici măcar prin gând nu i-a trecut asta, ci, mai degrabă, am impresia că s-a gândit la chestiuni de reglaj intern în interiorul serviciilor de informații, pentru că, dacă au plecat de undeva aceste chestiuni, în niciun caz nu poate fi acuzată vreodată presa pentru că a obținut un document. Niciodată presa. Este rolul presei să caute, să ofere informații cititorilor sau telespectatorilor.
Europa Liberă: E un proiect care sporește puterile președintelui Klaus Iohannis, așa cum sporește puterea serviciilor.
Rareș Bogdan: Președintele Iohannis mai are doi ani de mandat. Noi nu vorbim aici despre o lege care funcționează în următorii doi ani. Vorbim de o lege pe care o facem pentru 30-40 de ani.
Europa Liberă: Poate vrea al treilea mandat președintele Klaus Iohannis?
Rareș Bogdan: Uitați-vă la Constituție. Dânsul nu a ieșit niciodată din litera Constituției, a respectat și spiritul Constituției. Așa că, atât timp cât Constituția este extrem de clară pe acest domeniu, nu poate fi acuzat de ceva și nu putem să-i facem procese de intenție.
Europa Liberă: E un draft care credeți că s-a făcut și la Cotroceni?
Rareș Bogdan: Nu știu, chiar nu știu și nu cred că are vreo legătură Palatul Cotroceni cu asta. Iar faptul că dumneavoastră puneți întrebări, colegii dumneavoastră jurnaliști pun întrebări, e o dovadă a normalității, a funcționării democrației în România. Atunci când nu veți mai putea pune întrebări sau nu veți mai avea la cine să puneți întrebări, sigur că atunci, cu adevărat, trebuie să ne temem.
Cât dumneavoastră vă întrebați, cât domnul Tăpălagă scrie, cât domnul Tolontan vorbește, cât doamna Sorina Matei vorbește, domnul Pantazi și mulți alții, domnul Citre, domnul Radu Tudor, domnul Prelipceanu și mulți alții scriu, vorbesc, își arată îngrijorarea, dezbat, înseamnă că democrația funcționează în România.
Când lucrurile acestea nu vor mai exista în spațiul public, atunci, cu adevărat, trebuie să ne temem că România nu mai e o democrație. Eu cred că e o democrație funcțională la cel mai înalt nivel și evoluția ei este una absolut vizibilă în ultimii 32 de ani.
Europa Liberă: Sunt televiziuni, Antena 3, Digi24, România TV, care au decis să nu acopere subiectul în jurnalele de știri. La Digi 24, avem această întrerupere a contractului cu jurnalistul Cristian Tudor Popescu care a fost pusă pe seama faptului că acesta a avut o intervenție critică cu privire la conținutul legilor. De ce această tăcere?
Rareș Bogdan: Stați puțin, aici trebuie să vă contrazic, cu tot respectul, cel puțin în cazul a două televiziuni. La Digi24 m-am dus pentru o emisiune pe subiectul funcționării coaliției, iar domnul Claudiu Pândaru a decis că e de maxim interes și e dreptul jurnalistului să stăm 40 de minute din 52 pe subiectul legile securității.
Chiar m-am întâlnit cu Cristian Tudor Popescu. Eu am intrat în studioul de la Digi24 imediat după ce domnia sa a părăsit emisiunea, cu același Claudiu Pândaru, și am schimbat câteva cuvinte în care se arăta îngrijorat de anumite chestiuni.
Europa Liberă: Eu mă refeream la jurnalele de știri, nu la emisiuni.
Rareș Bogdan: Nu știu. În general, citesc știrile online, mă uit mai puțin la știri la televizor, nu am timp. Iar Antena 3, cred că, în ziua în care președintele a ieșit pe acest subiect, seara, eram deja venit la Strasbourg și eram în biroul meu de la Parlamentul European, iar Antena 3 dezbătea subiectul la ora 20.
Europa Liberă: Despre întreruperea contractului cu jurnalistul Cristian Tudor Popescu pusă pe seama faptului că a avut o intervenție critică la Digi24 cu privire la conținutul legilor.
Rareș Bogdan: Nu cunosc detalii. Am un respect deosebit pentru domnul Cristian Tudor Popescu. Îl consider una dintre vocile lucide ale societății românești din ultimii 30 de ani. Dar nu intru în chestiunile contractuale dintre un post de televiziune, o instituție media și un analist prestigios, un jurnalist.
Chiar m-am întâlnit cu dânsul. Eu am intrat în studioul de la Digi24 imediat după ce domnia sa a părăsit emisiunea, cu același Claudiu Pândaru, și am schimbat câteva cuvinte în care se arăta îngrijorat de anumite chestiuni. Dar nu știu detalii și nu comentez.
Europa Liberă: Ce amendamente va propune PNL la acest pachet și când va exista consens în coaliție privind forma finală?
Rareș Bogdan: Cu siguranță va exista consens. PNL este partidul care, de 147 de ani în România, veghează la funcționarea democrației. PNL se confundă cu ceea ce-a însemnat modernizarea statului român și momentele cheie ale istoriei României din ultimii aproape 150 de ani.
Deci, vă dați seama că ne obligă istoria și ne obligă prezentul foarte mult. Așa că, nu cumva să aveți vreun dubiu că PNL nu va pune în fruntea preocupărilor sale și în centrul a ceea ce înseamnă aceste legi protejarea cetățeanului, a drepturilor cetățeanului, protejarea libertăților câștigate cu greu și, de asemenea, protejarea libertății și garantarea libertății de exprimare și a libertății presei.
Europa Liberă: Când vom avea consens pe aceste legi?
Rareș Bogdan: Să nu vă îndoiți vreo secundă că am face altceva decât să respectăm toate aceste lucruri pe care le-am rostit acum.
Suntem un partid responsabil care știe că serviciile de informații românești au nevoie de un cadru legal updatat. În cazul nostru, cadrul trebuie updatat, legea trebuie să fie funcțională. De ce stă de 11 ani într-un sertar, la cineva? Nu pot să vă explic. Nu știu, dar nu e singura lege care este întârziată.
Cert este că, atunci când va ajunge această lege, acest pachet de legi, pe masa coaliției de guvernare, și se va discuta în cadrul consiliului de conducere a coaliției despre aceste legi, atunci voi putea să vă spun mai multe. Până atunci, vorbim de un draft apărut într-o publicație, neasumat până în momentul acesta de nimeni.
Este o discuție firească într-un stat funcțional, într-o societate funcțională, deschisă, care respectă dreptul oamenilor de a dezbate. Sunt convins că e un subiect care se va închide în țară și se va închide în cel mai democratic mod cu putință.
Europa Liberă: Dar, de la Bruxelles, se vede cu îngrijorare draftul acesta?
Rareș Bogdan: Deocamdată, la Bruxelles, nu s-a discutat subiectul. Sunt în cadrul Comisiei LIBE, chestiunile ce țin de drepturi, libertăți, funcționarea statului, toate țin de această comisie. Eu sper să nu ajungem în cadrul acestei comisii la o discuție despre cadrul legal de funcționare a serviciilor de inteligență din România.
Cred că, în ultimii 32 de ani, serviciile de informații au evoluat foarte mult, cel puțin principalul serviciu de informații a evoluat extrem de mult, în spiritul funcționării într-un stat democratic și ar fi păcat să fie umbrit ceea ce s-a întâmplat bun în cadrul serviciului în ultimii 32 de ani sau cu precădere în ultimii 6-7 ani.
Așa că, nu cred că vom ajunge cu această discuție în cadrul Comisiei LIBE sau în cadrul comisiilor din cadrul Parlamentului sau în cadrul plenului Parlamentului. Cred că, pur și simplu, este o discuție firească într-un stat funcțional, într-o societate funcțională, deschisă, care respectă dreptul oamenilor de a dezbate. Sunt convins că e un subiect care se va închide în țară și se va închide în cel mai democratic mod cu putință.
Europa Liberă: Vreau să vorbim și despre coaliție, despre guvernare. Istoricul și politologul Stelian Tănase spunea, la 147 de ani de liberalism, că PNL se duce dezbinat la alegerile din 2024, alianța cu PSD e toxică, va înghiți PNL, care va pierde alegerile dacă nu va exista unificare, iar această coabitare va produce eșec pentru că PSD a șters identitatea PNL, nu veți câștiga în fața PSD. Cum e în coaliție? Vă veți rupe de PSD?
Rareș Bogdan: Domnul Stelian Tănase este un analist prestigios și un om care a fost întotdeauna apropiat de valorile dreptei românești. Îngrijorarea dânsului e una a unui intelectual critic, a unui om care, cu siguranță, dorește ca cel mai vechi partid al României și al Europei comune, astăzi, pentru că conservatorii britanici au plecat prin Brexit, deci PNL e cel mai vechi partid de pe scena politică europeană, să fie în continuare funcțional, puternic și cât mai influent cu putință.
Eu am fost cel care l-a invitat, cu acceptul conducerii Partidului Național Liberal, și sunt încântat de acest lucru, pentru că PNL vrea să-și redeschidă ușile spre dezbaterea liberă, spre spiritele critice și spre toți cei care cred în valorile de dreapta și în funcționarea democrației în țara noastră.
E părerea dânsului. PNL, de-a lungul a 32 de ani, a avut aripi, aripioare, aripuțe, a avut tot felul de mici plecări și reîntoarceri. Astăzi, PNL este foarte unit. Faptul că există 12 parlamentari, au fost 17, 5 au plecat într-o altă forță politică, care încearcă să își găsească locul în zona dreptei, asta ține de normalitatea funcționării liberalismului în România.
Europa Liberă: Și vă veți rupe de PSD?
Rareș Bogdan: Deocamdată, avem responsabilitatea unei guvernări. Noi nu suntem uniți cu PSD. Noi suntem într-o coaliție de guvernare, care înseamnă responsabilitate, în primul rând.
România, în situația în care se află în regiune, ar fi trecut printr-un dezastru dacă ar fi avut alegeri anticipate în această primăvară. De asemenea, România nu putea intra în această primăvară extrem de complicată, poate cea mai complicată din ultimii 32 de ani, cu un guvern cu o majoritate instabilă.
Noi sigur că am pornit guvernarea cu cei din USR-PLUS. Din păcate, domniile lor au ales o altă cale. Puteau foarte simplu să ne propună un alt ministru al Justiției, care să ducă la îndeplinirea promisiunilor noastre, desființarea SIIJ și celelalte chestiuni ce țin de promisiunile noastre din campaniile din 2020, și să mergem mai departe. Au refuzat acest lucru. A fost și o campanie internă la dânșii.
De 32 de ani, războaiele politice între PNL și PSD au fost mult mai multe decât clipele de liniște. Dar, în momentul acesta, e o dovadă de maturitate politică, de responsabilitate față de cetățeanul român, să avem un guvern funcțional și o situație stabilă în România.
Europa Liberă: Dar care credeți că sunt principalele puncte în care PNL și PSD au viziuni diferite?
Rareș Bogdan: Noi astăzi avem o majoritate stabilă. Sigur că 7 ani de zile ne-am războit cu PSD. Sigur că, de 32 de ani, viziunile noastre, de foarte multe ori, au fost diferite, iar războaiele politice au fost mult mai multe decât clipele de liniște între cele două mari partide din România.
Dar, în momentul acesta, e o dovadă de maturitate politică, de responsabilitate față de cetățeanul român și față de interesul național al României, să ai un guvern funcțional și o situație stabilă în România.
Sigur că avem viziuni diferite. Noi suntem liberali. Avem o viziune extrem de clară privind funcționarea economiei, privind funcționarea cadrului pentru companiile românești, pentru întărirea capitalului autohton, pe chestiuni ce țin de cetățean. Dar avem PNRR, deci posibilitatea de a folosi aproape 30 de miliarde de euro și acești bani nu pot fi scăpați de România.
De asemenea, avem pe cadru multianual, 47 de miliarde de euro care trebuie absorbiți în România. România încă stă mult mai bine față de ani în urmă, dar încă prost față de alte state europene. Pentru prima dată, depășim 50%, avem 56% absorbție de fonduri europene, dar nu am ajuns încă la 85 sau 90 sau 94%, ca alte state.
De asemenea, avem o situație de suprapuneri de crize, în care criza economică și energetică s-a suprapus cu o criză de securitate în regiune, extrem de gravă, și cu o previzionată criză alimentară.
Avem o situație diferită față de colegii noștri din Europa comună cu privire la dependența de gazul rusesc sau de hidrocarburile din Rusia. România nu are dependență decât de sub 9 la sută de gazul rusesc, ceea ce ne situează în top 3 țări europene.
România nu are decât o dependență de 30 la sută față de petrolul rusesc, pentru că 35% din producția internă pe care o procesăm prin cele două rafinării din patru funcționale le extragem din România, iar 35 la sută îl aducem din Azerbaidjan sau Kazahstan. Abia 30 la sută cumpărăm din Rusia.
E dependență mult mai mică decât a altor state și de asemenea nu avem dependența pe care o au statele europene occidentale privitoare la cerealele din Ucraina, respectiv grâu, orz, secară și floarea soarelui din Ucraina. România este exportator net și nu are această problemă.
Europa Liberă: Specialiștii spun că dependența de gazul rusesc poate să ajungă și la 40 la sută la iarnă.
Rareș Bogdan: Situația e diferită. Anul acesta, am avut în data de 28 sau 29 ianuarie, 22 la sută, o dependență pe un consum crescut într-o singură zi. Real, dependența noastră de gaz este de sub 10 la sută, iar în momentul în care creștem exploatarea din Marea Neagră, tocmai am făcut achiziția de 1,1 miliarde lei de la Exxon care s-a retras de pe platforma continentală a Mării Negre, noi ajungem să fim exportatori de gaz.
De asemenea, dacă folosim încă și exploatăm pungile dintre Buzău și Ploiești pe exploatările existente ale Romgaz și pe investiții făcute de Romgaz, România devine exportator net.
Europa Liberă: Ați spune că măsurile guvernamentale din ultimul an sunt mai degrabă liberale sau de stânga?
Partidul Național Liberal va scoate la alegerile din 2024, sunt foarte convins de acest lucru, un scor peste scorul pe care l-am avut la alegerile din 11 decembrie 2020. Scorul nostru electoral va fi un scor mai mare decât acela.
Rareș Bogdan: Măsurile luate de Guvernul României sunt măsuri adecvate unei situații concrete prin care trece România. Sunt și măsuri liberale, sunt și măsuri de sprijin a populației, cum este firesc. Nu este stratificat electoratul românesc. Nu există cetățeni care votează doar PSD și cetățeni care votează doar PNL.
Există și companii private și angajați în companii private sau în corporații care votează și PSD. Sigur că mai mulți votează PNL. Astăzi, cert este că PNL devine, și se vede asta și în cercetările sociologice, și în evoluția simpatiilor și încrederii față de PNL, PNL devine alternativa clară și unică în zona dreptei românești.
Noi am avut o situație critică, după un război intern destul de dur, dar ultimele două luni de zile au arătat o creștere, iar eu vă spun că Partidul Național Liberal va scoate la alegerile din 2024, sunt foarte convins de acest lucru, un scor peste scorul pe care l-am avut la alegerile din 11 decembrie 2020. Scorul nostru electoral va fi un scor mai mare decât acela.
Europa Liberă: Cu cât va crește?
Rareș Bogdan: Atunci a fost 25. Nu pot să spun astăzi, ar fi o dovadă de hazardare din partea mea, să spun acum, cu doi ani și jumătate până la alegeri și cu o situație extrem de fluidă la nivel regional, un conflict care pare că nu se termină ci continuă și sporește în intensitate, cu o criză care, cu siguranță, ne va afecta și pe noi, cel puțin din punct de vedere energetic, nivelul prețurilor la energie, hidrocarburi, benzină, motorină cu o inflație care nu e foarte mică la nivel european, cu o criză de lichidități la nivel mondial.
Având în vedere performanța noastră la nivelul administrațiilor locale, nu vorbesc aici doar de Cluj sau Bihor, zone consacrate, Suceava sau Hunedoara, Caraș sau Arad sau Alba. Vorbim de zone noi pe care noi le-am câștigat în urmă cu doi ani și jumătate și unde președinții de consilii județene sau primarii au adus proiecte pentru comunitățile locale și au crescut standardul de viață al localităților, aducând bani europeni.
Noi ne bazăm foarte mult pe această armată extraordinară din administrația locală pe care o avem, 1.300 de primari și 17 președinți de consilii județene. Ne bazăm foarte mult pe experiența unora ca Emil Boc sau Ilie Bolojan, dar și pe ambiția altora de tipul președintelui CJ Maramureș sau de la Timiș sau de la Ilfov sau de la Constanța.
Europa Liberă: Întrebam mai devreme, domnule Rareș Bogdan, dacă nu cumva președintele României Klaus Iohannis dorește o schimbare majoră și anume poate își dorește un al treilea mandat la Cotroceni, dacă e să ne luăm după puterile sporite ale președintelui, ale serviciilor în acest draft al legilor securității naționale. Cine va fi candidatul PNL la prezidențiale?
Rareș Bogdan: E prima dată când aud această ipoteză lansată în spațiul public. N-am auzit-o până acum. Nu văd de unde până unde această chestiune. Cred că președintele Iohannis se comportă în haina constituțională absolut perfect. Cred că niciun președinte din acești ani post-revoluționari, post ‘89 nu s-a comportat atât de corect în cadrul constituțional.
Mi-ar fi plăcut ca românii noștri să vadă cât de respectat este la nivelul forurilor europene Klaus Iohannis. Cred că ar fi extrem de mândri și s-ar gândi “domne, omul ăsta a realizat lucruri extraordinare și a crescut enorm prestigiul României la nivel european și mondial”.
Europa Liberă: Și cine va fi candidatul PNL la prezidențiale?
Rareș Bogdan: Cu siguranță, PNL va avea un candidat la prezidențiale, va avea un candidat foarte bun, dar nu vorbim de un candidat atât timp cât noi avem un președinte valid, funcțional.
L-am văzut la Strasbourg, l-am văzut de multe ori la Bruxelles, l-am văzut la Paris, l-am însoțit la Washington ca jurnalist, l-am văzut la Roma. Știți, de multe ori am spus că mi-ar fi plăcut ca românii noștri, cetățeanul român, telespectatorul sau cititorul de presă, să îl vadă pe acest om, care e președintele României, cât de respectat este.
Probabil că, dacă oamenii ar ști cât de respectat este președintele lor la nivelul forurilor europene, cred că ar fi extrem de mândri și s-ar gândi „domne', omul ăsta a realizat lucruri extraordinare și a crescut enorm prestigiul României și influența României la nivel european și mondial”.
Europa Liberă: Și considerați că nu e la fel de respectat în țară.
Rareș Bogdan: Nu. Eu cred că e foarte respectat și în țară numai că dânsul nu e atât de preocupat de chestiunile ce țin de a-și evalua sau de a-și potența imaginea. Face ceea ce trebuie. Vine dintr-un spirit extrem de clar, un spirit anglo-saxon la bază și domnia sa consideră că, dacă face ceea ce trebuie, o să evalueze așa cum trebuie cetățeanul român.
Eu cred că cei care i-au văzut evoluția și care văd exact care a fost poziția României înainte de venirea lui Klaus Iohannis și care e poziția României astăzi și respectul de care se bucură România, cred că o să-l evalueze așa cum este corect să o facă.
Nu are mize. Dânsul nu vrea să pară mai frumos decât e, mai înalt decât e sau mai jucător sau mai puțin jucător, mai influent decât e. Domnia sa face ceea ce trebuie să facă un președinte. Nu umblă să-și construiască o imagine pentru ceva și asta cred că îl diferențiază de foarte mulți oameni politici din România ultimilor 30 de ani.
