Prim-ministrul Marii Britanii Rishi Sunak condamnă „fără echivoc” războiul Rusiei în Ucraina
Prim-ministrul Marii Britanii Rishi Sunak, care se află la Bali pentru summitul G20, a declarat că va folosi ocazia pentru a „condamna fără echivoc” războiul Rusiei în Ucraina.
„Voi folosi această ocazie pentru a condamna fără echivoc războiul ostil și ilegal al Rusiei în Ucraina. Și știu că și alți aliați o vor face, deoarece este corect să evidențiem ceea ce se întâmplă și să tragem Rusia la răspundere pentru asta și nu mă voi sfii să o fac”.
Sunak a părut chiar să recunoască faptul că G20 a fost divizat în problema condamnării explicite a războiului Rusiei în Ucraina.
„G20 este un forum foarte diferit de G7, de exemplu. G7 este un grup de democrații liberale asemănătoare cu valori similare. Trebuie să recunoaștem că G20 este o grupare diferită. Dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să fim angajați în asta. Ar trebui să ne facem auzite vocile și să lucrăm constructiv cu oamenii acolo unde putem, pentru a face diferența și pentru oamenii de acasă. Și ați văzut că, recent, când a venit vorba de migrație, capacitatea de a vorbi cu alte țări poate avea beneficii”, a mai spus Sunak.
Biden și Xi condamnă „amenințările rusești de folosire a armelor nucleare în Ucraina”
Președintele american Joe Biden și omologul său chinez Xi Jinping și-au reiterat declarația că un război nuclear „nu ar trebui să fie purtat niciodată” într-o întâlnire mult așteptată de la întâlnirea G20, din insula Bali.
Președintele Biden a criticat războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei și amenințările iresponsabile ale Rusiei cu utilizarea forței nucleare.
Președintele Biden și președintele Xi și-au reiterat declarația că un război nuclear nu ar trebui niciodată să aibă loc, pentru că nu va fi niciodată câștigat și și-au subliniat opoziția față de utilizarea sau amenințarea cu utilizarea armelor nucleare în Ucraina.
Cei doi lideri au avut primele discuții față în față de când Biden a preluat mandatul în marja summitului G20.
După întâlnirea cu Xi, președintele american a organizat o conferință de presă, la care a vorbit despre posibilitatea pe care summitul G20 o oferă pentru reunirea unei „largi coaliții” împotriva „marilor provocări globale”, inclusiv cele climatice.
El a spus despre discuția cu omologul său chinez că a fost „deschisă și sinceră” și că Xi și-a arătat disponibilitatea de a face compromisuri în anumite probleme.
Liderul american a dat asigurări că nu va exista un nou Război Rece și că niciuna dintre cele două țări nu vor un „conflict”, chiar dacă vor continua să „concureze viguros”, reiterând politica unei „singure Chine” dar și importanța menținerii păcii în Taiwan.
„Cred că nu va exista un nou Război Rece. Nu cred că există vreo încercare iminentă din partea Chinei de a invada Taiwan”, a răspuns președintele SUA unei întrebări pe acest subiect. „Sunt convins că [Xi Jinping] a înțeles exact ce am spus”, a declarat liderul american.
Oamenii de stat ar trebui să „știe cum să se înțeleagă cu alte țări și cu lumea în general”, a spus și președintele Chinei, Xi Jinping. De altfel, la discuțiile care au durat trei ore, Xi l-ar fi avertizat pe Biden să nu depășească „linia roșie” în Taiwan, potrivit presei de stat chineze, citate de BBC.
Directorul CIA, întâlnire la Ankara cu omologul său rus
Casa Albă a confirmat că directorul CIA, William J Burns, s-a aflat luni la Ankara, în Turcia, pentru a vorbi cu omologul său rus.
Și purtătorul de cuvânt al Kremlinului a confirmat că au avut loc discuții la Ankara, la inițiativa părții americane, dar a folosit termenul „negocieri”.
„Aceste negocieri au avut loc într-adevăr. A fost inițiativa părții americane”, a declarat Dmitri Peskov, potrivit TASS. El nu a precizat ce s-a discutat în cadrul întâlnirii.
Un oficial de la Casa Albă a spus că Ucraina a fost informată în prealabil despre vizită, că Burns nu a avut niciun fel de negocieri și că a transmis un mesaj cu privire la consecințele utilizării armelor nucleare de către Rusia și la riscurile escaladării stabilității strategice.
Zambia cere explicații Rusiei privind recrutarea și moartea în Ucraina a unui student închis la Moscova
Zambia a cerut Rusiei să explice modul în care unul dintre cetățenii săi, care executa o pedeapsă cu închisoarea la Moscova, a ajuns pe câmpul de luptă din Ucriana, unde a și fost ucis, a declarat luni ministrul de externe al Zambiei, citat de Reuters.
Stanley Kakubo a declarat că Rusia a anunțat Zambia cu privire la moartea în septembrie a tânărului de 23 de ani, dar nu a oferit detalii.
Studentul din Zambia ispășea o pedeapsă cu închisoarea într-o închisoare de securitate medie de la periferia Moscovei după ce a fost condamnat pentru încălcarea legii ruse, a spus Kakubo, fără a preciza infracțiunea pe care a comis-o studentul în aprilie 2020.
„Guvernul zambian a cerut autorităților ruse să furnizeze de urgență informații despre circumstanțele în care un cetățean zambian, care ispășește o pedeapsă cu închisoarea la Moscova, ar fi putut fi recrutat pentru a lupta în Ucraina”, a spus Kakubo.
Nu este clar cum a fost recrutat prizonierul și de către cine. Ministerul rus al Apărării nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta informația.
23 de ruși sancționați de Canada, care oferă Ucrainei încă 500 de milioane de dolari asistență militară suplimentară
Canada va oferi Ucrainei încă 500 de milioane de dolari în asistență militară suplimentară, pe lângă sancțiunile impuse altor aproape două duzini de ruși, a declarat prim-ministrul Justin Trudeau într-o declarație luni, în cadrul summitului G20.
Finanțarea suplimentară se adaugă la asistența canadiană de 3,4 miliarde de dolari acordată Kievului până acum pentru apărarea acesteia împotriva invaziei Rusiei și va ajuta la finanțarea echipamentelor militare, de supraveghere și de comunicații, combustibil și provizii medicale, se arată în comunicatul preluat de Reuters.
Sancțiunile de luni vizează 23 de indivizi ruși „implicați în încălcări grave și sistematice ale drepturilor omului împotriva liderilor opoziției ruse”, inclusiv ofițeri de poliție, procurori, judecători și oficiali ai închisorii, a declarat biroul lui Trudeau.
UE și statele membre au furnizat Ucrainei arme și echipamente de cel puțin opt miliarde de euro, adică 45% din cât i-au oferit SUA
Uniunea Europeană și statele sale membre au furnizat Ucrainei arme și echipamente militare în valoare de cel puțin opt miliarde de euro (8,27 miliarde de dolari), a declarat luni principalul diplomat al blocului comunitar, citat de Reuters.
Această sumă se ridică la aproximativ 45% din ceea ce SUA au furnizat Kievului, a declarat șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, reporterilor, după o întâlnire cu omologii săi din UE la Bruxelles.
SUA au anunțat noi sancțiuni care vizează o rețea transnațională care a furnizat Rusiei tehnologie în războiul împotriva Ucrainei
Sancțiunile vizează 14 persoane și 28 de entități, inclusiv membri ai familiei oligarhului rus Suleiman Kerimov, precum și persoane despre care se spune că au lucrat ca facilitatori financiari în rețeaua lui Kerimov.
„Statele Unite vor continua să perturbe lanțurile de aprovizionare militare ale Rusiei și să impună costuri ridicate pentru facilitatorii președintelui Putin, precum și pentru toți cei care susțin brutalitatea Rusiei împotriva vecinului său”, a declarat secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.
Departamentul de Trezorerie al SUA a trecut, de asemenea, pe lista neagră o companie rusă de microelectronică despre care spune că face parte din structura militară de cercetare și dezvoltare a Moscovei.
De asemenea, a impus sancțiuni marilor companii industriale militare din Rusia.
Departamentul de comerț al SUA a întrerupt exporturile de componente americane și de tehnologii americane pentru echipamentele militare ale Rusiei.