Tancurile franceze Leclerc au ajuns în România
Cel de-al doilea convoi cu tehnică militară franceză constând într-o companie de tancuri Leclerc a ajuns pe calea ferată în gara Voila, județul Brașov, miercuri, 16 noiembrie, anunță MApN.
Tehnica militară a intrat în țară în data de 14 noiembrie, pe la punctul de trecere al frontierei Curtici, județul Arad, și este destinată completării mijloacelor tehnice ale Grupului de luptă al NATO (Battle Group Forward Presence-BGFP) dislocat în Cincu.
Primul convoi cu tehnică militară franceză, constând în transportoare blindate, a sosit în România pe 23 octombrie. Grupul de luptă al NATO (BGFP) din România s-a constituit, începând cu luna mai, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră. La propunerea Franței de a prelua rolul de națiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance (Spearhead) al Forței cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat al NATO (VJTF), formează BGFP pe teritoriul național, integrând, pe bază rotațională, efective ale Belgiei și Țărilor de Jos.
BGFP contribuie la creșterea cooperării militare a României cu Franța, și, implicit, la consolidarea securității spațiului euro-atlantic pe Flancul Estic. Cooperarea cu partenerii strategici și existența pe teritoriul național a unor structuri de luptă relevante contribuie la creșterea capacității de apărare și descurajare în contextul războiului din Ucraina și a crizei din regiunea Mării Negre.
Cameră de tortură la Herson. Zeci de ucraineni care au refuzat să colaboreze cu rușii au fost torturați, electrocutați, bătuți sau uciși
Anchetatorii ucraineni au descoperit o „cameră de tortură” în orașul Herson, unde zeci de bărbați ar fi fost reținuți, electrocutați, bătuți și unii dintre ei uciși.
Poliția a declarat că soldații ruși au preluat centrul de detenție pentru minori pe la jumătatea lunii martie și l-au transformat într-o închisoare pentru bărbații care au refuzat să colaboreze cu ei sau care au fost acuzați de activitate partizană.
Trei vecini și doi comercianți locali au spus că au început să audă țipete la aproximativ șase săptămâni după ce au văzut soldații ruși care au preluat clădirea. Martorii au spus că au început să vadă oameni duși cu pungi pe cap, iar unele cadavre fiind scoase din clădire.
Mikola Ivanovici, al cărui balcon are vedere la curtea din spate a centrului de detenție, a spus că a văzut două cadavre aruncate în garajele din spatele centrului.
The Guardian a intrat alături de jurnaliști și procurori când acești au intrat pentru prima dată la fața locului, iar cadavrele fuseseră îndepărtate.
„Ieșeau […] complet dezorientați”, a spus Ira, care deține un chioșc în afara centrului de detenție. „Ei veneau aici și cereau indicații și le dădeam bani pentru autobuz.” Martorii au spus că nu au văzut niciodată fețele bărbaților din conducerea centrului, deoarece purtau cagoule și erau îmbrăcați din cap până în picioare în negru.
Soldații ruși au venit în casa lui Vitaliy Serdiuk la sfârșitul lunii august. Au răsturnat locul și au tras în aer când vecinii au protestat, apoi l-au dus pe Serdiuk la centrul de detenție. Serdiuk a fost bătut atât de rău în cele patru zile în care a fost reținut, încât soția sa, Elena, a spus că în ultimele două luni îi este frică să mai iasă din casă.
50 de politicieni irlandezi au interdicție de intrare în Rusia. Printre ei, premierul Micheál Martin
Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că a interzis intrarea a peste 50 de politicieni irlandezi, inclusiv a prim-ministrului Micheál Martin, din cauza sancțiunilor impuse de Occident împotriva Moscovei.
Printre cei enumerați se numără vicepremierul irlandez Leo Varadkar și ministrul de externe, justiție și finanțe.
„Acționând la ordinele de la Bruxelles, Irlanda desfășoară o campanie agresivă de propagandă anti-rusă”, spune ministerul rus de Externe.
Polonia nu poate exclude posibilitatea ca lovitura cu rachete să fi fost o provocare intenționată rusească
Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a declarat parlamentului polonez că este posibil ca incidentul în care o rachetă a aterizat în țară să fi fost rezultatul unei provocări din partea rusă.
„Nu putem exclude că bombardarea infrastructurii ucrainene de lângă graniță a fost o provocare intenționată făcută în speranța că ar putea apărea o astfel de situație”, a spus Morawiecki. Aliații NATO s-au întâlnit la Bruxelles pentru a discuta despre reacțiile lor după ce o rachetă a căzut marți în satul polonez Przewodów, în apropiere de granița cu Ucraina, ucigând două persoane.
Incidentul are loc pentru prima dată pe teritoriul unei țări NATO de când Rusia a invadat Ucraina.
Președintele polonez Andrzej Duda a declarat că nu există dovezi care să sugereze că lovitura cu rachete asupra Przewodów a fost un atac intenționat sau a fost lansat de Rusia. „Cel mai probabil, a fost o rachetă S-300 de fabricație rusă”, a spus Duda miercuri .
Dar el a spus că există „multe indicii” că racheta a fost trasă ca parte a apărării aeriene a Ucrainei și „din păcate a căzut pe teritoriul polonez”.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat că analiza inițială a sugerat că incidentul a fost „probabil cauzat de o rachetă de apărare aeriană ucraineană trasă pentru a apăra teritoriul ucrainean” împotriva atacurilor rusești cu rachete de croazieră.
„Să fiu clar: aceasta nu este vina Ucrainei”, a adăugat el. „Rusia poartă responsabilitatea supremă, deoarece își continuă războiul ilegal împotriva Ucrainei”.
Președintele american Joe Biden a mai spus că racheta este puțin probabil să fi fost lansată din Rusia din cauza traiectoriei sale. Întrebat dacă racheta a fost lansată din Rusia, Biden a spus: „Există informații preliminare care contestă acest lucru. Nu vreau să spun asta până nu investigăm complet. Dar este puțin probabil”. El a adăugat: „Dar vom vedea, vom vedea.”
Ucraina solicită „acces imediat” la locul exploziei din estul Poloniei, a declarat un înalt oficial ucrainean al apărării.
Alexei Danilov a spus că Ucraina dorește un „studiu comun” al incidentului de marți cu partenerii săi.
Președintele polonez, Andrzej Duda, a declarat că atât Polonia, cât și SUA trebuie să cadă de acord înainte ca Ucraina să poată lua parte la investigație.
Ministerul rus al Apărării a susținut că, marți, nu a vizat pe o rază de 35 km granița dintre Ucraina și Polonia. Într-o declarație acordată pentru agenția rusă de știri Tass, ministerul a spus că declarațiile despre „rachetele ruse” căzute în Przewodów au fost „o provocare deliberată cu scopul de a escalada situația”. Ministerul rus susține că a identificat epava ca fiind un S-300 ucrainean din fotografii.
Prim-ministrul Marii Britanii, Rishi Sunak, a acuzat războiul „crud și necruțător” al lui Vladimir Putin pentru destabilizarea economiei mondiale, în timp ce le-a cerut aliaților NATO să aștepte rezultatele „o investigație completă a circumstanțelor din spatele rachetelor căzute ieri în Polonia”.
Premierul britanic și omologul său canadian, Justin Trudeau, au discutat cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și au ajuns la concluzia că „indiferent de rezultatul acelei anchete [în explozia din Polonia], invazia Ucrainei de către Putin este de vină pentru violență continuă.”
Fostul președinte rus și aliat de lungă durată al lui Putin, Dmitri Medvedev, a declarat că explozia de pe teritoriul polonez a arătat că Occidentul se apropie de un alt război mondial. „Incidentul cu presupusa „rachetă” ucraineană într-o fermă poloneză dovedește un singur lucru: ducând un război hibrid împotriva Rusiei, Occidentul se apropie de războiul mondial”, a scris Medvedev pe Twitter.
